CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Manuscris > Amintiri >  




Autor: Zamfira Rotaru         Ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017        Toate Articolele Autorului

LOCUL MEU
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
LOCUL MEU  
 
Odată ajunsă casă nu mi–a trebuit mult să mă acomodez aveam lumea mea ,o lume plină de flori,de jocuri şi jucării ...pe care eram stăpână absolută.  
 
,,Coada râchii''locul ,unde era păduricea bunicului era domeniul meu .Acolo ţineau ai mei vacile când era aftoasă, o boală despre care spunea doctorul veterinar că era contagioasă, Acolo săpase bunicul o fântână ,așa le adăpa nu le mai ducea în sat .Le cosea sau le lega în pripon ,fiindcă îi venea greu să le ducă-n sat pe drumul mare unde era pus un prag de paie cu substanţă .Pe acolo treceau vacile şi intrau în sat. Era şi via cea mare ,vie împrejmuită de nuci ,avrami,perji, adică pruni de toamnă,ar în capătul ei era o fântână ce avea un metru adâncime. Apa fântânii era atât de aproape că ajungeam cu teica făcută din lemn de salcie să iau apă și să beau. Săpase o adâncitura bunicul ca să curgă apa din fântâna când era prea multă .Acolo în apă erau multe broscuţe,iar eu le tulburam apa ele o zbugheau dintr-o parte în alta. Ce distracţie să tulburi apa şi ele să nu vadă pe unde merg.Bine asta credeam doar eu.În acest loc m-am jucat cu păpuşile de la porumb,papuși de matase,pe care le rupeam doar ,dacă aveau păr bogat să le împletesc cozi,fiindcă ele erau şcolăriţele mele ,iar eu o mică învăţătoare.Le învăţam să numere ,le spuneam poezii şi le certam când se încurcau.  
-Ei unde vă treziţi ,trebuie să învăţaţi!  
- Ce lume,domnule ,ce lume! O lume a mea ,unde totul era gratuit şi plin de frumuseţe .Natura era toată a mea ea mă hrăneași mă iubea .Era reciprocă iubirea de fapt.  
Acolo la vie era făcută o colibă acoperită cu stuf, ceva ca o cameră mai mică ,unde te adăposteai de ploaie,de vânt.Dacă voiai să tagi un pui de somn ,era locul cel mai potrivit...natură și miros de fân proaspăt.Avea coliba mea podul plin cu  
fân ,era locul unde uneori mă urcam, să nu mă găsească bunicul.Îl speriam ,el se înfuria şi imi zicea:  
- Dă-te jos zanghilă afuristă!  
Mă rog ce o fi însemnat,,zanghila'' nici astăzi nu ştiu tind să cred că poate era un mod de a mă certa ,căci uneori nepoţii ţi se urcă în cap şi trebuie să-i pui la punct.Asta gîndea bunicul ,dar eu nu mă supăram îi cunoşteam inima.Mă rog ,dar una peste alta el mă iubea,eu îl iubeam şi din aşa dragoste mare nu ieşeau scântei ,ci mai degraba dese împăcări.Dealurile copilăriei mele erau pline de corni înfloriţi, de jugastru,salcâmi, stejari,frasini,arţari,multe,multe sălcii şi flori cât cuprinde.O să mă întrebaţi de flori ,păi guriţa leului,margarete ,sânziene,cimbrişor,mierea ursului,clopoţei,laptele câinelui pe care îl rupeam.Nu mă întrebaţi cum mă făceam ,, totuna'' cum ar fi zis bunicul,apoi mă frecam câte o oră sa se ia laptele de pe mâini.Florile mele erau sălbatice ,dar frumoase căci natura pură a fost de D-zeu lăsată să bucure omul.Îmi salutam florile voioasă dimineaţa:  
-Bună dimineaţa ,prinţesele mele!  
Ele -mi zâmbeau ,iar eu le mângâiam creştetul fiecărei flori,iar de vedam câte una tristă o întrebam:  
-Ce-ai păţit de eşti tristă?  
Duceam apă cu sufertaşul şi le udam aveam o mare dragoste pentru ele şi-mi împărtaşeam sentimentele mele pure cu ele.  
Pădurea bunicului avea un loc care se chema,, Bursucărie..,iar acest loc avea o poveste ce mă făcea să-l ocolesc când mergeam la mure.Spunea bunicul ca au vizuini sub deal şi-s tare stricători.Iar ca să mă înspăimânte mi –a spus că atacă fetele şi ca le mănâncă sânii.  
Uf! Aveam oroare să trec prin acel loc ,alergam de-mi sfârâiau cîlcâile când eram în apropiere.  
Rugii de mure de unde culegeam mure mari şi negre nu ţineau cont de vestimentaţia mea şi-mi agăţau o bucaţică de fustă ,care se rupea.Eu i-o duceam drept cadou bunicului.El se chinuia să facă un puzzle dar nu vedea şi punea materialul pe dos ,apoi aveam iaraşi o fustă întreagă.Mama observa şi-i spunea:  
-Tataie n-ai pus materialul bine.  
Venea răspunsul calm şi aşezat de la bunul meu care mă apăra mereu:  
-Ei lasă fată hăi,că aldată am să-l pun şi ghine.Mă temeam c-ai s-o baţi pe copchila asta.  
Odată mămica mi-a adus o fustiţa nouă cu piept şi bretele de culoare bleu cu buline albe .Ce i-am mai făcut felul! M-am urcat într-un cireş ,care avea niște cireşe negre,am cules și-am mâncat....dar m-am şi pătat pe bunătate de fustă .De, nu i-a venit mamei să -şi creadă ochilor ,dacă ..... mai e aceeaşi fustă sau e alta!Copilarie fără păpuşi de tot felul,truse de doctoriţă sau o mini bucătărie,dar frumoasă şi trăită cu intensitate la ţară.Bunicul mă învăţa să socotesc,să număr pe boabele de porumb sau betişoare drepte din mlădiţă de salcie.Am învăţat să citesc din ziar pe litererele de tipar ,era tare mândru de mine bunicul şi cînd mergeam în vizită la naşul lui un bătrânel tare simpatic mă punea să -i citesc spunând - -Naşule ştie să șitească vezi?iar eu mă înfoiam în pene ca şi curcanul din ogradă pe care-l speriam să-i văd mărgelele roșii spunând:  
-Sâc,că n-ai mărgele,roșii c-a a mele!  
Viaţa la ţară nu e una grea , nici uşoară,dar devii responsabil mult prea devreme.Eu aveam noroc de bunicul meu ,care mă păsuia de la multe ori spunându-mi:  
-Ai să te lupţi destul cu viaţa ,când o să creşti.  
-Cu cine să mă lupt bunicule?  
-Ei cu cine,cu viaţa, da tu eşti mititică zgâtie acu ,ce ştii?  
Mă tot gândeam cine e domnule viaţa asta e vreun taur puternic de trebuie să te lupţi cu ea,dar..........aşa avea să fie.Acasă la mămica mea unde existau doi fraţi şi o surioară nu prea eram ,eu plecam cu bunul meu oriunde ,iar el trebuie să recunosc mă răsfăţa mereu.Aşa au trecut ani ,iar puterile bunicului meu slăbeau , avea o boală ,ce nu-i dădea pace un năduf sau altfel spus astm .Boala lui se agrava şi de multe ori părinţii mei îl internau în spital,iar când revenea eram taaaaaaare fericită. Nu ştiam ce să-i fac ,voiam să trăiască mult ca eu să cresc mare să-l răsplătesc dar.....  
Uneori privesc la poza făcută laTecuci el este așezat pe-un scaun ,iar eu lângă el .Atunci îi promiteam că voi face tablou.Dar..... am făcut tabloul , scriu aceste rânduri în semn de-aducere aminte, el nu mai este ....să se bucure.  
 
Referinţă Bibliografică:
LOCUL MEU / Zamfira Rotaru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2304, Anul VII, 22 aprilie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Zamfira Rotaru
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!