CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Fictiune >  




Autor: Violeta Catincu         Ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017        Toate Articolele Autorului

sclipiri de momente
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
"Trebuia sa cobor mai devreme.Stiam eu!La naiba! Spuse baiatul punandu-si mainile in cap ,disperat.Stai putin! Se duse la marginea cealalta a podului si vazu manecile umflate ale costumului ce pluteau langa o radacina.Cobori pe margine,isi dadu geaca jos si se arunca sa-l traga afara.  
  
 
  
"La naiba!Ce greu e!Il trase pe mal,ii dadu jos haina si incepu sa-l resusciteze cum vazuse in filme.Stranse degetele in forma de pumn una peste cealalta ,apasand ritmic."Hai odata!Unu,doi ,trei patru...Hai ,te rog!Nu te las sa mori,dar ajuta-ma si tu!Trebuie sa lupti!Cinci,sase,sapte,opt...  
  
Fata barbatului era palida si rece dar baiatul avea senzatia ca trebuie sa continue resuscitarea.Deodata,barbatul tusi apa afara,facandu-l pe baiat sa sara speriat.  
  
-Nu ai idee prin ce m-ai facut sa trec!Ce naiba iti venii sa sari?Chiar nu mai ai pentru ce trai?!Tipa baiatul la individul care se uita ciudat la el.Baga mana in buzunar dupa ceva si scoase un pachet de tigari ude.  
  
-Grozav!Mi s-au udat tigarile.  
  
-Serios?Tocmai era sa mori si tie iti pare rau ca ti s-au udat tigarile.  
  
Barbatul se ridica indiferent si se urca pe pod ca sa se aseze pe marginea lui.Acum razele soarelui erau pe sfarsite.Privi apusul si ultima lui stradanie,pana ce fu inghitit de dealul din fata.  
  
-Pustiule!Hei! Ia vino incoace!  
  
Baiatul urca si se aseza si el pe margine,luandu-si haina pe el si storcandu-si pantalonii cu mana.  
  
-Multumesc ca m-ai salvat,pustiule!Chiar am crezut ca fac treba buna azi,dar se pare ca nici la asta nu sunt bun.Apropo,cum te cheama,baiete?  
  
-Bogdan.  
  
-Imi pare bine.Alexandru.Acum du-te te rog si Ia -mi si mie niste tigari de la magazin.M-au apucat niste pofte cumplite,rase barbatul ironic,cautandu-si bricheta.  
  
Baiatul se scula nervos si dupa cinci minute venii cu tigarile.  
  
-Merci,pustiule.Sa stii ca poti pleca.Nu am de gand sa mai incerc ceva pe ziua de azi,spuse barbatul zambind si tragand din tigara cu pofta.  
  
-Da sigur.Nu plec de langa tine pana nu-mi explici ce a fost in capul tau.Cel putin merit sa stiu de ce ai vrut sa faci asta,avand in vedere ca datorita mie respiri,nu?  
  
-Ha ha.Ai dreptate,pustiule.I-a loc langa mine.Fumezi?si ii inmana o tigara.  
  
-Nu ,merci.  
  
-Cum vrei.Dar sa stii ca nu-s asa rele cum par.  
  
-Poate,dar cand studiezi prea mult anatomia si stii ce efecte au,te cam bantuie imaginile alea si nu-ti mai vine sa fumezi.  
  
-Uite,baiete.Cand am plecat de acasa chiar am vrut sa mi iasa treaba asta.Nu ma gandeam ca o sa-mi salvezi viata.Aveam niste imagini ale finalului meu in cap,cum vreun localnic o sa-mi gaseasca trupul,apoi politia o sa investigheze si in cele din urma,cand ar fi constatat ca a fost o sinucidere,toata lumea ar fi dat uitarii povestea.  
  
-Dar nu pot sa-mi imaginez ce motiv sa ai ca sa faci asa ceva.  
  
-Vezi tu,nu trebuie sa ai multe motive,ci mai degraba unul singur.Eu nu eram genul care sa intre in depresie sau asa ceva.De-alungul vietii am infruntat multe,baiete.Am avut o copilarie nu tocmai usoara in care trebuia sa muncesc pentru fiecare banut si viata mi-a rasplatit pentru eforturile mele.Am construi o casa si o famile fericita.Totul era bine si frumos.Castigam bani suficienti sa traiesc in lux chiar si aveam o nevasta frumoasa si un prichindel.Dar acum un an am primit o veste cumplita.Se pare ca sufeream de cancer de plamani si doctorii nu mi-au dat prea multe sanse.De atunci a inceput sa mi mearga prost in toate,spuse barbatul tragand din tigara.Si nu..nu te uita ca fumez.Cand mi-au dat verdictul nici nu fumam.Eu am avut o viata foarte echilibrata si parca destinul s-a incapatanat sa –mi rada in nas cu asta.  
  
-Eu cred ca totul se intampla cu un rost.  
  
-Serios?  
  
-Da.Dar totusi nu inteleg de ce ai decis sa termini cu viata.Chiar nu se putea face nimic in cazul tau?  
  
-Uite,pustiule.Eu sunt prea mandru sa incerc prostiile alea ale medicilor,care nu fac decat sa te umileasca si sa ti doresti sa termini mai repede.Eu am vrut sa termin in felul meu cu viata.Adica sa mor intr-un mod voluntar,spuse razand.  
  
-Inteleg.  
  
-Dar ce nu inteleg eu e cum de te-ai dat tu jos din masina si ai stiut ca o sa fac asta.  
  
-Nu stiu,dar parca ceva imi spunea sa o fac.Parca mintile noastre erau conectate si am intuit ce voiai de fapt.Sa stii ca iti inteleg motivul si ,poate in locul tau as fi procedat la fel,dar ma intreb ceva.  
  
-Ce anume,il intreba barbatul curios.  
  
-Daca destinul,asa cum ii spui tu,a vrut sa termine cu tine,dandu-ti o boala terminala,de ce oare,mi s-a mai permis mie,printr-o fericita intuitie sa te salvez?  
  
Barbatul lasa tigara langa si aplecand capul lasa sa-I cada lancrimile care erau absorbite de nisipul de pe drum.Nimeni nu mai zicea nimic.Se pare ca intrebarea baiatului il facu sa cedeze.  
  
-Nu ai idee,baiete cat de mult am luptat.Fiecare zi a vietii mele sa tin garda sus,mereu,sa fiu cum vor altii,sa reusesc in viata,ca doar,ce naiba,nimeni nu vrea sa fie un ratat.Dar am obosit.Ma jur,ca asa e.  
  
-Ti-a trecut prin cap pana acum ca nu trebuie sa multumesti pe nimeni?Ca cel care trebuie sa fie multumit esti tu?Nimeni nu-ti face vreo statuie ca tu castigi atatia bani,ca nu cedezi in fata greutatilor,ca duci o viata exemplara.Toata viata te-ai stresat sa multumesti persoanele din jurul tau si ti-ai imbolnavit trupul.De fapt ,boala ta e un semnal de alarma ca nu ai viata pe care ti-ai dori-o desi,aparent o ai.  
  
-Si ce sa fac?Doctorii nu mi-au dat nici o sansa.Crezi ca m-as vindeca miraculos,doar daca cred asta?  
  
-Nu stiu,dar ce ti pot spune e ca daca tot ai luptat pana acum zi de zi,mai lupta inca odata.Fiecare om e unic in felul lui.Si organismul unuia e diferit de altul asa ca nu stii cum ar putea reactiona al tau la tratament.Dar daca vrei sa te bati cu destinul eu zic sa te bati in felul asta.In plus,ce naiba?Eu te-am salvat degeaba?  
  
-Ha ,ha.Ai dreptate pustiule,rase barbatul stingand tigara si uitandu-se cum ultimul fum era luat de vant.  
  
Se ridica de pe marginea podului si facu cu mana la o masina care venea spre ei.  
  
-Ramai cu bine,baiete.O sa ne mai intanlim noi.Si urcand in masina,ii arunca o ultima privire care spunea totul.  
  
…....................................................................................................................................................................  
  
--Bogdan!Vezi ca te cauta cineva in birou.  
  
-Cine e?Zise medicul punandu-si halatul pe el.  
  
-Nu stiu.A zis doar ca vrea sa-ti vorbeasca.  
  
Indreptandu-se spre birou ,vazu o silueta cunoascuta ce statea cu spatele privind in curtea spitalului pe fereastra.Se intorse incet si il privi pe baiat cu aceeasi ochi de acum trei ani.  
  
-Multumesc,pustiule!zise barbatul intinzandu-I mana.  
  
Insa privire lui era schimbata.Ochii lui aveau o stralucire vie si emanau putere.  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
sclipiri de momente / Violeta Catincu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2277, Anul VII, 26 martie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Violeta Catincu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Violeta Catincu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!