CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Recenzii >  





Prima iubire nu se uită niciodată (note de lectură)
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Așa cum scriam în proza ”Mica” din cartea mea, ”Povestiri de pe planeta femeilor”: ”Cine-a zis că te poţi îndrăgosti numai la o vârstă tânără? Este adevărat că în tinereţe, când eşti îndrăgostit, vezi omul de lângă tine ca nimeni altul, ba îi mai atribui şi alte calităţi pe deasupra, lupţi să-i câştigi inima trecând peste obstacole şi prejudecăţi. Întotdeauna, iubirea face oamenii frumoşi, mai buni. Sigur că te poţi îndrăgosti şi la o vârstă înaintată, atunci este o dragoste matură, iubirea este mai mult spirituală decât fizică, intervine reciprocitatea în comunicare, respect, echilibru. În iubire nu există reguli, reţete, iubirea nu are vârstă”, iată că se confirmă și în romanul scriitoarei Cornelia Grosu- Soare, ”Dincolo de Carul Mare”, care a apărut la Editura Coresi, 2019 și pe care l-am citit de curând.  
Prima carte cu care a debutat autoarea a fost ”Vacanțele iubirii”, publicată în 2018 și este un jurnal din anii tinereții, care aparține trecutului, așa cum spune și scriitoarea. ”Dincolo de Carul Mare” este un roman autobiografic, sau dacă vreți, de memorialistică, restructurat pe trei părți principale: prima se intitulează ”Pe urmele Carului Mare”, a doua ” Regăsirea” și a treia ”Dincolo de Carul Mare”. Fiecare parte este împărțită pe capitole. Romanul este însoțit de un ”Cuvânt înainte” unde Cornelia Grosu – Soare scrie: ”(…) Dacă în prima mea carte călătorisem în trecut însoțită de filele jurnalului meu scris în acea perioadă, cu mijloacele de atunci, acum, noul roman reprezintă pentru mine o mare provocare, iar la vechile izvoare se adaugă unele noi din care se hrănește idila senectuții.(…)”  
În prima parte, ”Pe urmele Carului Mare”, autoarea ne introduce în anii tinereții, atunci când îl întâlnește pe Sandy, primul ei prieten, prima sa iubire, din aceeași localitate, Poiana Florilor, unde și-a petrecut copilăria și anii de liceu, o prietenie frumoasă, romantică de care se desparte în ultimul an de liceu. Despărțirea este dureroasă întrucât ea intervine în urma unei nedreptăți: este învinuită de minciună din cauza unei bârfe a unei prietene care l-a influențat negativ pe Sandy, el fiind acela care rupe prietenia, umilind-o, efectiv, iar părinții, văzând că suferă i-au interzis să se mai vadă cu acesta. Întâmplarea nefericită o urmărește și atunci când îl cunoaște pe viitorul său soț, Gaby, mai mare cu trei ani decât ea, student la aceeași facultate. Cât au fost prieteni, Nely a făcut tot timpul comparație între caracterele celor doi. Cu Gaby are o căsnicie de 41 de ani, timp în care înfăptuiesc foarte multe lucruri împreună, se realizează profesional și familiar, au un copil, o fiică, dar sufletul ei i-a rămas înrădăcinat la prima iubire pe care i-a mărturisit-o la un moment dat și soțului, într-un context anume. De atunci, acesta nu rata să-i amintească, ostentativ, la anumite ocazii, de prietenul din tinerețe. La înmormântarea epitropului de la Poiana Florilor, unchiul lui Sandy, locul de baștină al părinților, unde tatăl ei fusese preot în sat, Gaby o tachinează:  
- Arată-mi-l pe Sandy!  
- Nu este prezent.  
- Cum, nu a venit la înmormântarea unchiului său? Îl ascunzi de mine?  
- Te rog, Gaby, nu-mi face o scenă!  
- V-ați vorbit să nu-mi faci cunoștință cu el?  
- Cu cine să vorbesc, Gaby, te rog, crede-mă, nu este aici!  
- Și nu ai întrebat, nu te-ai interesat? Poate este aici, pe afară!  
- Iar începi?  
Gaby moare într-o lună de iarnă, februarie, tocmai când se mutaseră într-o casă nouă, la periferia Bucureștiului, într-un cartier nou de vile, în urma unui accident vascular. ”41 de ani tereștri pe care îi petrecusem împreună” mărturisește eroina și ”mi-a fost scris să fiu ultima care să stingă lumina după plecarea lui Gaby la cele veșnice” dar nu ezită să recunoască faptul că nu a fost zi să nu se gândească la Sandy, prima ei iubire.  
Partea a doua a romanului ”Regăsirea”, ne-o prezintă pe eroina romanului văduvă și dornică să-și regăsească iubirea pierdută în urmă cu 50 de ani. Mi s-a părut foarte curajoasă această dorință a unei femei trecute de vârsta maturității, dar așa cum am spus la început, iubirea nu are vârstă. Și iată, cu ajutorul tehnologiei, respectiv a internetului, îl găsește pe o rețea de socializare. De aici începe o adevărată aventură și filozofie a vieții, cu trăiri, sentimente, emoții. Corespondența virtuală dintre ei a retrezit în sufletul lui Neli sentimentele tinereții și mugurii iubirii de atunci, deși nu știa cum arată acum, pur și simplu s-a îndrăgostit din nou de personajul din timpul liceului. La rândul lui, Sandy, care avea familie, căsătorit fiind, i-a răspuns la început mai reținut la e-mailuri, apoi, încet, încet s-a prins în mrejele iubirii virtuale și de ziua aniversară, când Neli împlinea 69 de ani îi trimite un e-mail, iar printre urări îi scrie:”(…) Aș fi vrut ca, de ziua ta, să te văd pe viu, să-ți aud glasul, să te ating pentru a mă convinge că regăsirea noastră nu este un vis. Te îmbrățișez, draga mea! La mulți ani! Sandy (…)”  
Corespondența dintre ei pe e-mail și apoi telefonică, întinsă pe doi ani, fără să se întâlnească pe viu, i-au apropiat mai mult, mai ales că Neli începuse să scrie o carte: îi trimitea capitole din manuscris și file din jurnalul pe care îl ținuse din timpul tinereții. Sandy i-a fost alături, îndrumând-o, sfătuind-o, ajutând-o prin corecturi și sprijinind-o moral pentru publicarea ei, ba a scris și recenzia cărții. Când cartea a fost gata, Neli reușise să renască în inima și mintea lui pe cea de acum 50 de ani pe care o iubise cu sinceritate și pasiune. Amândoi erau dornici să se întâlnească și totul, acum, se baza pe reciprocitate.  
Partea a treia ” Dincolo de Carul Mare” este chiar desăvârșirea întâlnirii dintre cei doi. După lansarea cărții, la care Sandy nu a putut participa dar a văzut filmul lansării, se hotărăsc să se întâlnească, el propunându-i să meargă undeva 5 zile, de ziua aniversară a ei. Autoarea spune la un moment dat: ”(…) Este o provocare pentru mine și mi-am asumat singură această întreprindere dificilă și responsabilă, aceea de a-mi depăși limitele, încercând să mă conving că iubirea poate să apară la o vârstă înaintată și merită să fie trăită depășind obstacolele apărute în viață.(…)” Au plecat la Poiana Florilor, acolo unde s-au îndrăgostit în tinerețe. Pentru mine, ca cititoare las la o parte comentarea acestui eveniment și o să citez doar trăirile eroinei: ”(…) Am petrecut cinci zile amândoi într-o celulă, în cea mai sigură închisoare, aceea a conștiinței, unde intrarea era asigurată de propriul EU, fără pază, fără gardieni. (…) Ceea ce am trăit și simțit nu pot descrie nicăieri, rămân ale mele. Pot spune doar că nu regret nimic din lucrurile care s-au întâmplat, ne-am bucurat reciproc, le-am dorit și simțit împreună. (…)” Într-o seară, la un moment dat, Sandy îi spune: ”(…) – Vino, nu-ți fie frică, dă-mi mâna și lasă-mă să te conduc până dincolo de Carul Mare, la steaua noastră protectoare care nu va apune niciodată.(…) Am trăit cea mai frumoasă noapte din viața mea. M-am trezit în brațele lui cuprinsă de un sentiment de mare fericire și împlinire. Atinsesem sferele cele mai înalte ale cerului. Străluceam din creștet până la tălpi, înotasem și ieșisem din marea astrală cu praful stelar șiroind…(…)”  
Am întrebat-o pe autoare, pe care o cunosc personal, dacă mai continuă relația cu Sandy. Mi-a spus că o să aflu din cartea pe care o pregătește. Din nou, virtual, Sandy o ajută la corectarea ei și o încurajează. Pot spune că am citit pe nerăsuflate această carte, scrisă cu o sinceritate debordantă. Am ales să scriu aceste note de lectură pentru că, în timp ce o lecturam, am trăit alături de personajul feminin sentimente nobile pentru o iubire adevărată. O felicit pe autoare și îi urez multă inspirație cu viitoarea carte care se vrea continuarea acesteia.  
 
Vasilica Ilie  
23-24 august 2019  
 
Referinţă Bibliografică:
Prima iubire nu se uită niciodată (note de lectură) / Vasilica Ilie : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3159, Anul IX, 25 august 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Vasilica Ilie
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!