CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Fragmente >  





Criza (II)
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Tanti Florica (foarte curioasă):  
- Costeluş, maică, ce înseamnă „colaps”? Aici se fac colărezi cu lapte, aşa cum îţi făceam eu când erai copil?  
Costeluş:  
- Nu, mamă, cum să-ţi explic eu, să înţelegi mai bine? Este ca şi când, matale, din operaţia asta pe care ţi-o fac nu mai poţi să mergi niciodată şi stai la pat. Şi, pentru că tata nu o să mai poată face faţă la atâtea treburi gospodăreşti, o să vindeţi vacile, oile, porcii, nu o să mai puteţi creşte păsări sau să cultivaţi în grădină mai nimic. Se duce de râpă gospodăria.  
Tanti Florica:  
- Aoleo, maică, păi, dacă este aşa, nu mă mai operez!  
Costeluş:  
- Stai liniştită mamă, că eşti pe mâini bune. Eu te fac bine, îmi cunosc meseria, totul vă datorez vouă, care aţi avut grijă să mă educaţi şi să mă daţi la şcoală. Nu te dau pe mâna altuia. Ai încredere în mine, sunt doar copilul vostru. Eu vă vreau binele. Dacă o să fii cuminte, după ce te operez şi nu mai faci efort ceva timp, o să ai gospodăria întreagă.  
Tanti Florica:  
- Dar de ce scrie „Criză” pe uşa salonului de lângă ăsta, în care sunt eu, maică?  
Costeluş:  
- Mamă, datorită acestuia mai supravieţuim, să nu intrăm în colaps. Aici sunt internaţi miniştrii care au crize de lombosciatică, de vezică biliară, urinară, splină, sexuală etc. Fac câte o cură de spitalizare din când în când. Ţi-am spus, în ăsta să nu te duci că nu este voie.  
Tanti Florica:  
- Măi, maică, da crizoşi mai sunt ăştia de la putere! Am ascultat eu la radio, când râneam la porci (că îl ţin după mine când fac treabă), ne-a zis şi preşedintele la televizor, de ăştia cu criza, este de rău! Am auzit că vor să ne ia din pensii, ca să îi ajutăm până le-or trece criza! Doamne, maică, da’ ei nu au bani ca să se vindece de criză? Tot noi să le plătim spitalizarea? Cică s-au împrumut de la unul, FMI, şi acum joacă precum spune ăla. Maică, eu şi cu tac-tu avem pensie mică. Dacă ne mai ia 16% din ea, nu mai rămânem cu nimic. Noroc că avem gospodăria noastră. Păi, dacă tu nu o să mai ai de lucru, ce te faci? Văd că în afară de mine şi soţia generalului, care suntem în acest salon, nu mai ai pe nimeni să operezi.  
Costeluş:  
- Mamă, asta este situaţia, şi eu trebuie să bag mâna în buzunar şi să le plătesc spitalizarea 25%, făcând parte din rândul salariaţilor bugetari. Nu am ce face. Până s-or însănătoşi, mai durează. Stau aşa, deocamdată, în stand-by! Te rog să respecţi sfatul meu.  
Tanti Florica:  
- Bine maică, o să te ascult!  
Actul IV, Scena IV.  
Naratorul:  
Tanti Florica nu ştia ce a vrut să spună cu statul ăla în „stand-by”, dar era mândră de fiul ei că ştia rostul pe aici şi nu era dat afară, să fie şomer ca alţi copii din sat ale căror mame se văitau pe la biserică şi dădeau acatiste să-şi găsească copiii lor de lucru. Că ea auzise la radio într-o zi :” guvernul român a promis că va asigura slujbe pentru şomeri pe perioada crizei financiare. Ele vor fi oficiate de preoţi, episcopi şi mitropoliţi.” Mare minune o să fie, dacă este aşa” îşi zise ea în gând. "Da’ popa ăsta, al nostru, din sat nu prea are har duhovnicesc că nimeni nu şi-a găsit de lucru, deocamdată", continua ea în gând.  
Ei, dar după ce plecă fiul ei din salon, curioasă cum este de fel, se duse la uşa salonului “Criză “ , se uită în stânga şi în dreapta şi, asigurându-se că nu o vede nimeni, lipi un ochi de gaura cheii. Ce văzu, se îngrozi! Toate paturile erau pline de indivizi graşi care stăteau rezemaţi de pernă, în şezut, cu laptopurile pe burţi. Nu putu să vadă ce era pe monitoarele laptopurilor şi nici chipurile lor nu le văzu, doar pe unul care era spre uşă, îl auzi gemând fiindcă ea, între timp, îşi făcu urechile, pâlnie. Apoi pe altul, care era vecin de pat, cum spunea că îi merg foarte bine afacerile cu filmele porno. Tanti Florica se minună. “Ăştia au crize, nu glumă!” Se gândi cum să le facă şederea mai plăcută. A fost operată într-o zi de marţi iar sâmbătă erau moşii de vară, sărbătoare în care se face şi colivă, pentru pomenirea morţilor.Dădu telefon cuscrei de la ţară, că tot trebuia să vină să o vadă.  
Tanti Florica:  
- Auzi fă, Rado, fusei internată la fii-miu, lângă un salon cu miniştri care sunt în criză şi au dureri, că gem de nu mai pot, săracii! Dar pentru că, datorită lor ne ia din pensie ca să-şi plătească crizele, m-am gândit să faci o colivă separat, în care să adaugi nişte prafuri de cantaridă, ştiu că fiică-ta este farmacistă. Vreau să le dăm de pomană, să mănânce din ea, să le facem şederea mai plăcută.  
Rada:  
- Bine Florico, spune-mi cam câte persoane sunt, să le pun colivă în câte un pahar din plastic şi să le aduc şi un covrig la fiecare, să zică bogdaproste!  
Tanti Florica:  
- Rado, da’ să nu-i spui lui fii-miu sau lu’ fiică-ta de chestia asta! Să râmână numai între noi! Nu vreau să se supere Costeluş, că mi-a spus să nu vorbesc cu nimeni de pe aici şi să nu intru în salonul cu “Criză”. Sunt vreo opt paturi şi toate ocupate, că întrebai pe femeia de serviciu.  
Rada:  
- Bine, fă, Florico, nu le spun. Haide, că nu este aşa de greu să le car. Viu chiar sâmbătă dimineaţă, direct la tine, că mi-a spus fii-mia că te externează atunci şi să plecăm împreună la ei acasă.  
 
(Va urma)  
 
Referinţă Bibliografică:
Criza (II) / Vasilica Ilie : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2903, Anul VIII, 12 decembrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Vasilica Ilie : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Vasilica Ilie
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!