CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Civilizatie >  





ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND SATELE DE PE VALEA INFERIOARĂ A COȘUȘTEI-MEHEDINȚI-Relații de rudenie
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND SATELE DE PE VALEA INFERIOARĂ A COȘUȘTEI-MEHEDINȚI-Relații de rudenie 
  
Varvara M.Măneanu 
  
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND SATELE DE PE VALEA INFERIOARĂ A COȘUȘTEI-MEHEDINȚI-Relații de rudenie 
  
Arealul CĂZĂNEȘTI cuprinde suprafața ocupată de satele aparținătoare comunei Căzănești plasate în apropierea cursului Coșuștei sau pe dealurile care străjuiesc cursul acesteia și afluenții ei Govodarva, Gârbovățul. Iată cum descrie Ion Ionescu de la Brad în 1868 în cunoscuta sa lucrare Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1866, arealul Căzănești: ”Dealurile mari de la Govodarva închid între dânsele ca într-un zid în forma unei roarte locul unde se află satu Govodarva: locul acesta apărea închis de dealuri, greu de suit și acoperite de păduri, se află câteva glemee numite Piscul lui Iacob, Cioaca lui Nistor, Piscu cu Rădăcinile(…..). De la Roșia, care se află în fundul unei râpi adânci pe de o parte un deal care se sfârșește la Cioaca lui Stamate și pe de altă parte un deal care cu râpile sale se sfârșește tot acolo (… ) lăsând să iasă pârâul închis și să intre în lunca Coșuștei în a cărei apă se varsă” .”Severineștii, situați în lunca Coșuștei”(….)Căzănești făcu comună cu Jignița și Roșia. Căzănești și Jignița sunt pe dealul ce formează malul luncii Coșuștea, iar Roșia în râpa din susul Govodarvei . (…)” De la Căzănești în sus spre Plaiul(Cloșani, n.a)pe lunca Coșuștei se face la dreapta o vale întinsă în fundul căreia se află Ilovu și deasupra lui Suharu( amândouă țin de proprietatea Ciovârnășanilor). Mai în sus de valea Ilovului tot mergând în lunca Coșuștei , se face o altă vale de la care începe frumoasa vale spre răsărit ce ține circa o jumătate de oră și în fundul căreia se află satul Gârbovăț”. 
  
În afară de numele de locuri, menționate de Ion Ionescu de la Brad în lucrarea sa (Piscul lui Iacob, Cioaca lui Nistor, Piscu cu Rădăcinile) au fost identificate și alte toponime 
  
care indică puncte de reper precum: Cișmeaua Bisericii-Severinești Căzănești, Cureaua lui Popa Niță-Ilov, Căzănești; Dealu Bisericii-Valea Rea(azi Valea Coșuștei),și Căzănești, Valea Călugăriței-Valea Rea(Valea Coșuștei) Izvorul Popii-Severinești, Căzănești, Ogașu lu Vrăjică-Gârbovățul de Sus, Căzănești, Prunii lu Iosif-Păltinișu, Căzănești,Stejaru de la Biserică- Căzănești, Stupii Popii(loc.)–Ercea, Căzănești, Sub Biserică- Ercea, Căzănești,Teiu Popii-Păltinișu, Căzănești, Tufaru Bisericii-Ercea, Căzănești, Ulmii Popii-Ercea, Căzănești, Valea Bisericii- sat(cătun) înglobat în satul Severinești, Căzănești,Via Popii(acum loc arabil probabil pe locul unui plai de vie)- Ercea, Căzănești. 
  
În trecut dealurile din zonă erau împădurite.”Această moșie-Gârbovțul(n.a) are multă pădure pe dânsa, ca toate satele din satele din regiunea muntenoasă”. Și Catagrafia generalului Bauer din 1778, menționează că la Ilov(Ilova) pădurea era mijlocie ca înălțime amestecată cu crînguri. 
  
RELAȚII DE RUDENIE 
  
Cele mai multe date și informații de ordin social, despre viața oamenilor trăitori în ascest areal aflăm din condicile de stare civilă (mitricile) bisericilor Roșia și Govodarva din anii 1832-1848 și 1858-1860, cercetate de noi. 
  
Spre exemplu, în perioada amintită, căsătoriile, în principal se realizau între parteneri, locuitori ai arealului relativ restrâns. Se înrudeau între ei cei din Roșia , cei din Roșia cu cei din Valea Rea*(Vala Ra) , cei din Roșia cu cei din Severinești , cei din Roșia cu cei din Govodarva , cei din Govodarva între ei sau cu cei din satele apropiate . Se observă totuși și începutul extinderii relațiilor de rudenie prin înt cei din Roșia cu cei din Govodarva emeierea de familii cu membrii comunităților învecinate sau mai îndepărtate.”Primarul de la Căzănești, Domnul Boava argintariul, este venit aici din Serbia de 48 de ani și însurat cu o moșneancă care l-a făcut proprietar.” 
  
Pe la mijlocul sec al XIX-lea se observă o tendință de extinderea relațiilor de rudenie dincolo de arealul Căzănești prin alegerea la început a unor nași de botez din sate mai îndepărtate Husnicioara, Șișești, Malovăț, necuprinse în arealul Căzănești și nu era neapărat ca pruncul botezat să poarte prenumele nașului. După cum se poate observa cele mai intâlnite prenume pentru bărbați sunt Ion, Gheorghe cu variante George Ghiță, dar se mai întâlnesc și prenume care azi sunt uitate : Achim, Anghel, Antonie, Barb, Călin, Cîrstea, Costandin, David, Dinu, Dumitrașco, Dumitru, Gașpar, Gheorghe, Grigorie, Ică, Ioan, Ion, Iovan, Iscru, Matei, Mihai, Nicola,Nicolae, Nicu, Niță, Pârvu Pătru, Pîrvu, Preda, Radu, Răducan, Stoian, Ștefan, Toma, Vasile, Vintilă, iar pentru femei sunt Maria și variante precum Marina, Măria, Marița, dar și Ancuța, Anița, Călina, Cătălina, Cîrsta, Constandina, Dumitra, Dumitrana, Floarea, Florica, Ilinca, Joița,Oprița, Păuna, Pârva, Rădița, Rozica, Safta, Sanda, Stan, Stanca, Tudora, Zmaranda. Și nași de cununie se alegeau din sate mai îndepărtate-Gârnița Coțofanului, Husnicioara, Șișeștii de Sus. 
  
Condica bisericii Roșia amintită atesta pentru a duua jumătate a sec al XIX-lea următoarele spițe de neam ?nume de familii ce locuiau în arealul comunei Căzănești: Armășonu, Avram, Barbu, Basarab, Bădescu, Becheru, Bibicescu, Bibiconu, Boboiceanu, Boeru, Bondoc, Borontiș, Borugă, Burdiola, Căfanu, Cărgemăron, Cărmășon, Ciortan, Cîrstu, Cotigă, Covlea, Cucu, Dumitru, Epuru, Firan, Fironu, Flocan, Florescu, Frufisă, Giura, Gîrbea, Gîrbovan, Guran, Gușăniță, Ilina, Ionașcu, Istodor, Jumănice, Lăpădat, Lobodă, Lungu, Manolescu, Mălacu, Mălai, Năstasie, Neamțu, Nicologea, Pansă, Picioruș, Pîrlă, Pîrlea, Popescu, Rață, Roman, Scînteie, Spuză, Staico, Stelescu, Sulavel, Șarpe, Tecun, Tobă, Tomescu, Trăilă, Ungureanu, Untaru, Urucu, Urzican, Urzică, Vîlceanu. Familia Flocan era cea mai ramificată(ceata Flocanilor) urmată de Vâlceanu, Pîrlea, Năstasie ș. a. 
  
De asemenea datele din condica bisericii arată o mortalitate destul de ridicată în raport cu natalitatea, în rîndul copiilor, de la câteva zile de la naștere până la vârsta de 10-13 ani dar și a adulților între 40- 45 de ani, de boli precum lungoarea, pripită, terpile, de bubă. Rar cauza morții nu erau bolile ci alte împrejurări nefericite. 
  
Referinţă Bibliografică:
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND SATELE DE PE VALEA INFERIOARĂ A COȘUȘTEI-MEHEDINȚI-Relații de rudenie / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2726, Anul VIII, 18 iunie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!