CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Civilizatie >  





Lăzi de zestre din Mehedinți
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
LĂZI LE DE ZESTRE DIN MEHEDINȚI 
  
(FRAGMENT) 
  
Varvara Magdalena Măneanu 
  
Pentru polivalenţa sa, lada, ca piesă de mobilier pentru depozitat- obiect de uz gospodăresc și obiect cu semnificaţie socială-(când participă la ceremonialul de nuntă-lada de zestre) s-a bucurat de un interes aparte în rândul comunităţilor de tip tradiţional, cât şi din partea specialiştilor, colecţionarilor, artiştilor, pentru aceştia din urmă reprezentând mereu o sursă de inspiraţie. 
  
Astfel, lada, ca obiect utilitar prioritar în gospodărie şi cu valoare socială, a impus şi în Mehedinți o producţie locală semnificativă aici fiind atestate la sfârșitul sec. al XIX-lea – prima jumătate a sec. XX mai multe centre de lădari cât şi o piaţă a acestui tip de produs meșteșugăresc. 
  
La Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, există o colecție de lăzi de zestre, ce cuprinde 118 piese care reflectă satisfăcător producția locală a meșterilor lădari de la Obârşia Cloşani, Motru Sec, Izverna, Ponoare, Gornenţi, Şişeşti (probabil sezonier), Băsești(probabil sezonier)-din Mehedinți , dar se află și piese provenite din centrele mai îndepărtate Vâlcea, Gorj . Cea mai mare parte a colecției (…..)s-a constituit între 1970-1980 prin achiziții în urma campaniilor de cercetare din acea perioadă , dar există un număr de 24 lăzi care se aflau în fondul vechi al muzeului . 
  
Studiile privind diferitele aspecte ale colecției lăzilor de zestre păstrate în Fondul Secţiei de Etnografie şi Artă populară a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier a condus la formularea unor concluzii: 1.În funcţie de locul de provenienţă se observă o concentrare a acestui tip de obiecte( lăzile de zestre cu crestături) în a doua parte a sec XX, în special în zona de nord a Mehedințiului, unde s-au aflat centrele de lădari mehedințene, densitatea acestora rarefiindu-se pe măsură ce înaintăm spre sud unde nu identificăm prea multe piese de acest tip. 2.Dintre centrele mehedinţene, care reprezintă zona a treia ca pondere a lădăritului în Oltenia, centrele Obârşia Cloşani şi Şişeşti au avut cea mai restrânsă răspândire. 3. Aria mai largă de răspândire a avut-o centrul Ponoarele, urmând Băluţa , Gornenţi şi Izverna. 
  
Cercetările comparate în funcție de acest aspect au identificat şi lăzi din centre limitrofe judeţului Mehedinţi, din Gorj, Vâlcea. Aşezările rurale din Oltenia care au fost conectate între ele cu ocazia unor evenimente periodice precum târgurile ce au prilejuit diferite schimburi economice. De asemenea legăturile dintre sate existau sezonier prin diferitele ”drumuri” ale lădarilor,( olarilor, boștinarilor,spătarilor, drumul sării ) care își valorificau produsele prin troc. Aceste două aspecte explică prezența unor lăzi confecționate de meșteri gorjeni sau vâlceni în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier provenite din sate mehedințene. Dacă produsele centrelor din Gorj au radiat mai mult, tot în zona de nord, cele din Vâlcea sunt prezente mai mult în zona centrală a Mehedințiului.(harta 2) 
  
Din punct de vedere tipologic toate piesele de la muzeul din Drobeta Tr Severin se înscriu în categoria de ladă cu capacul plat, majoritatea cu faţada formată din trei scânduri,(mai rar din două scânduri) cu decorul lucrat prin incizare şi scobire, rareori se utilizează culoarea. Din punct de vedere estetic obiectele confecţionate de meşterul anonim mehedinţean pot să prezinte calităţi, prin echilibrul dimensiunilor, (care exprimă relaţia dintre materie şi proporţii), la care se adaugă modul de ornamentare ce structurează elementele decorative. Cele mai multe sunt determinante pentru spiritualiatea românească, se întâlnesc pe diferite obiecte de mobilier, ceramică, textile în compoziții, unele cu valoare de unicat. În ornamentica lăzilor mehedințene întâlnim frecvent: soarele(fig. 1),soare antropomorfizat(fig 2), pomul vieţii, brăduțul, creanga bradului(fig.3), fitotem antropomorfizat(fig. 4), şarpele (fig. 5), elemente de origine creștină(fig.6), care în funcție de posibilitățile pe care le oferă materialul pe care sunt reprezentate și abilitățile artistice ale meșterului îmbracă o multitudine de aspecte. Ele în mentalul comunităților pe lângă valoarea de element decorativ erau și simboluri cu valențe apotropaice, perpetuate de mentalul colectiv din trecutul îndepărtat . Explicația prezenței acestora cunoscută în vechime doar de inițiați, pierdută în negura vremii o găsim în sec. XX și chiar azi în exprimarea ”Așa e(ste) bine”. La lăzile de zestre mehedințene decorul se executa cu horjul și compasul prin incizare fiind predominant. De aceea elementele decorative și simbolurile sunt geometrice ca rezultat al tehnicii de execuție, (cercuri, rozete-”soarele”,semicercuri concentrice, zigzaguri, romburi și triunghiuri hașurate, fînghii, linii frânte-”dinți de lup”, etc., ), toate acestea structurate în diferite compoziţii în funcţie de spaţiul de decorat. 
  
Înafară de elementele decorative enumerate unele lăzi de la Obîrșia Cloșani , în părțile laterale prezintă un decor original-o monogramă personalizată (fig. 7)pe care specialiștii o consideră semn de meșter . 
  
(Mai amănunțit, cu note și ilustrații materialul a apărut în revista ”Răstimp”, anul XXI, nr. 1(83)2018,m p.9-15) 
  
Referinţă Bibliografică:
Lăzi de zestre din Mehedinți / Varvara Magdalena Măneanu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2696, Anul VIII, 19 mai 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Varvara Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Varvara Magdalena Măneanu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!