SĂ GUST DIN COAPSA ALBĂ
Să gust din coapsa-ți albă precum un ghiocel
În drumul meu spre tine te-ai îngropat în el,
Chiar dacă noaptea toată aș vrea să te iubesc
Tu te ascunzi de mine pe unde nu-ndrăznesc,
Te furișezi prin valuri, sub dealuri de nisip
Printre căluți de mare, prin alge ca polip,
Ne regăsim pe țărmuri, iubirea-i ca un far
Ce luminează drumul prin sufletul de jar,
Cred c-am uitat de tine la margine de vremi,
Printre altare mute și vreau să nu te temi,
Chiar clipa care vine te va salva-n curând
Ea dintre scoici și alge tot răul măturând,
Iubiri împărtășite cu iz tulburător
Răsar precum lăstarii și mugurii ce dor,
Tăcute bănci așteaptă în parcul părăsit
Un EL și-o EA să vină pe drumul obosit,
Ascunsă printre clipe ce se grăbesc în șir
Te-oi aștepta la vară cu-n fir de trandafir
Și am să-ți cânt întruna cu mare eleganță
Doar melodia nopții, mirifica romanță,
Romanța celor care, ascunși în ghiocei
S-au ridicat la stele și au uitat de ei,
S-au risipit pe drumuri ca pulberea în vânt
Dar au lăsat în urmă cuvintele-n cuvânt.
Valer Popean, Târnăveni
