Freamătul dorului
Autor Urfet Șachir
Pentru ochii tăi m-am sacrificat,
Să-ți privesc fața, nu m-am săturat.
Să te iau în brațe, să te înconjor,
Să simt al tău freamăt în pieptu-ți plin de dor.
Fie că e lună, fie că e soare,
Sufletul meu arde ca lemnu-n cuptoare,
Mintea-mi născocește stih ce arde-n dor,
Penele-n cuvinte se rup iar în zbor.
Voi săpa-ntr-o stâncă dorul meu de tine,
Dorul de milenii, peste a noastră fire,
Să răsune-n vale vântul când vuieşte,
Frunza de pe ram când o răscoleşte.
Mangalia, 17.08.2015, h 20.38