CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Spiritual >  




Autor: Stelian Platon         Ediţia nr. 2621 din 05 martie 2018        Toate Articolele Autorului

„BOLNAVI DE CUVÂNT” -NOUL VOLUM DE POEME sTELIAN pLATON
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Noi şi cuvintele, sau redefinirea ca ars poetica, a sufletului românesc  
  
Bolnavi de cuvânt  
  
Noul volum de poezie al poetului american de origine română Stelian Platon  
  

A scrie azi poezie în sacra-ne poezie română, are noima de re-însufleţire, reîntinerire a sufletului, iată, apriori, idea noii cărţi recomandabilă în singurătate, aşa cum ea a fost scrisă- retrăită de către poetul Stelian Platon, spre comunicare elevată.  
  
Din exilul de răscruce, între două secole şi milenii - poporul român căruia poetul Stelian Platon îi aparţine prin naştere şi cunoaştere, prin CUVINTE, limba maternă, poetizează, deci fixează semnificaţii, redefineşte starea sufletului „migrator”, altfel spus asemeni păsărilor sub magicul semn al azimutului, al unui ţărm symbolic - sudic, însorit şi ferit de răcirea, de glaciaritatea unei naturi vitregite de omul ocupant, ci nu locuitor, care are corespondenţe şi în viaţa omului, ca istorie şi deci supravieţuire. Poetul vede ţara de unde a plecat nesuportînd dictatura roşie, sub semnul – stigmă- determinarea trădării din religia creştină nou- testamentară, a unui Iuda, mereu dintre cei apropiaţi Mesiei, ca în parabola Cinei de Taină. Determinarea devine discurs patetic- profetic îndurerat:  
  

„Va fi din nou o cină şi iar taină mare
Şi trădătorul altul plătit de alt păgân;
A câta risipire şi grea crucificare,
Mai poţi răbda, Iisuse -poporule român?! ”
(A câta risipire )  
  

Răbdarea este mai degrabă prea- răbdarea şi consecinţele tragice ale smereniei ipocrite, nedemne, bazate pe frica şi efectele frigului, înfometării, crizei din fostul regim aşa- zis al democraţiei socialiste, poetul Platon bine redefinind „secolii “ ca ai unei bântuiri din underground-ul memorei colective, amnezice, ca o VÂRVORĂ, Varvara- Barbara- subterană, sufocantă, aidoma acelui Grizzu din zona telurică a Laşităţii: a emigra din acel infern, este un instinct vital, al sufletului- inimii- pasăre, ( v. simbolul ei în mitologia Neamului); plecînd spre Sudul fericit, Stelian Platon îl semnifică romantic, ca o întoarcere în Dumnezeu, o REGĂSIRE, de fapt, a Sinelui cosmic, a Luminei, a Noimei celei Bune a umanităţii:  
  

„Rătăcind, mă-ntreb de voi găsi o gară,
Prin secolii învălmășiți vârvorind mereu,
Dar am să plec cu berze de astă vară
Spre Sud, din nou, să mi-l găsesc pe Dumnezeu.”
(Berzele de toamnă)  
  

Un atare simbolism al tradiţiei- păstrătoare de revelaţie „mistică”, para- psalmică, în acest veac eletronizant, ciborgizant, cyclic repetabil, îl vom regăsi în întreaga carte “ Bolnav de Cuvinte”.Transferul este al unui poet- neo- symbolist; poezia este „aducere aminte”, recte vechiul concept eladic, al ANAMNESYS-ului.
În diasporele noului Exod, sufletul- fiinţa românului evadat din vitregia vremelnicilor satrapi şi iude, este, cum spune el, îmbolnăvit, cuvintele însele se îmbolnăvesc, strigă, gem, suspină, se zbat, sunt trădate şi apoi RĂSTIGNITE. Trupul de carne şi oase, va fi „încolăcit “ „ de veac”, iar „logodnica” – „viaţa” este „ Viaţa de om sărac”…
Amintirea- evocare , reface mental- afectiv, dar TERROR MENTIS, calea spre originile simbolice, la Alba Iulia „cetatea sfântă, măreaţă- tragică- unde EA, amintirea, se închină:  
  

„De atâta măreţie peste arcuiri de dealuri,
Mă închin cetăţii sfinte, victimă în idealuri.  
  
Tot ce-nsumă Alba-Iulia ne consumă şi ne doare,
Este sacru şi istoric, este veşnic rechemare,”
(Alba-Iulia)  
  

Poezia aceasta devine rostire- rugă- ceremonial, al cuvintelor- fluturi- efemeride- scânteioare ( ale lui Iov !), privite prin levitaţia Vulturului Raţiune, care „ne-nvaţă- scrutând ” limba maternă:  
  
„De pe înălţimea porţii cu ochi ageri vulturește
Un daco-roman ne-adună şi ne-nvaţă româneşte.”  
  
Frumos zice poetul, baladesc:
”În veşti zidite în lumină din aproape în aproape
S-au prelins vitejii noştri ca un cântec trist pe clape.”  
  
Sfinţii, martirii noştri, sunt mai teribili decât ai multor popoare:
„Ard pe roată frânţi ţăranii Horea, Cloşca şi Crişan,
Generalul Eugeniu mai învinge pe sultan”.  
  
„Mă inundă o înserare când din Alba-Iulia plec,
Cor de lănci pe catedrale cu ochi tainici mă petrec.  
  
Dealurile-s roată mută, joc încremenit în salbă,
Cum pe-aici rămâne-n vremuri, Iulia de-a pururi Dalbă.”
(Alba-Iulia)  
  
Am preferat denumirea de DALBĂ, celei de Albă, lucru ce sper să nu îl supere pe poet! Mitopoezic, cuvântul e o perlă din magia rostirilor noastre mantrice, cândva divinatorii, ca vechile laice colinde.
Poetul evadat din sinistrul istoriei ca monstru, dă rea- vestirea elegiacă, tânguitoare, din ţara de adopţie, Noua mamă vitregă, „a făgăduinţei”, unde Fiscalitatea- Banul- Ochiul Dracului, unii zic massonic, obligă la o “ clandestinitate” existenţială, alienantă şi ea, unde „ îmbuibaţii” ( citeşte îmburicaţii) unei noi- sumbre conquiste, storc vlaga literalmente organic:  
  

„Ne-nsoțim bizar cu-o viață clandestină.
Fiscalitatea-n trupul nostru creşte,
Îmbuibații lumii se fac că se-nchină. “
(Altă gară)  
  

Vorba Bibliei ebraice, „Starea Împărăţiei”, dar mai ales a Bibiliei scrise sau nescrise a neamului nostru, încă românesc. Grozăvia este că suntem fanatizanţi ai „somnului cel de-o moarte “ v. Imnul). Doar unii „păstrăm în fire” ancestralul nucleului intangibil, înlăcrimat, al Mândriei Neamului cel Vechi.  
  
„Fanatici suntem ai unui somn grotesc
Şi-nlăcrimării ce o păstrăm în fire,
Urmașii mândri în neamul strămoșesc,
Sorbind deznădejdi și neînfăptuire.”
(Altă gară)  
  
„… copiii-nlăcrimaţi ai plebei proletare”.. . (proletcultizate, indoctrinate în zoon politikon, n).
Se vor perinda toate poemele, clepsidric, pe firul inefabil şi imuabil al transcendenţei, chiar dacă nisipul- cuvintele, apa, sunt bolnave. „ Vocile” însele devin, contaminate, alienare, ca în doina de jale de altădată. În aceste poeme, evocatoare, invocatoare, menite să fie de leac sufletului, familiei, „celulei de bază”, poetul nu fetişizeză, ci întreţine aspectele esenţiale, ale Omului- Om. („Sufletul în pas de dans”, ş.a.).
Paradoxal, teroarea este şi ea „sfântă”… „Cereasca esplanadă”:  
  

Îţi aminteşti cum mai dansam târziu noi doi,
Cum mă îmbrăţişai cu sânii mari şi goi?
Cădeam în vrile, lent, parcă într-o fântână,
Iar tu mă adunai ținîndu-mă de mână.  
  
Acuma e târziu. Amintiri apasă,
Ne-ncrustează viaţa iluzia rămasă.
Chiar vocile ne sună parcă înstrăinate
Și cad în urma noastră umbre desfrânate.  
  
Știi? Încremenea cereasca esplanadă
Pe lacu-ntins și mort prins în acoladă,
Iar zeița nopții cu umbre ne învelea,
Când sânii tăi hipnotici doream ai săruta.  
  
Azi visele dansează-n teroarea sfântă,
Pe lungimi de gând ce nu mai înfierbântă.
Zadarnic de pe sâni sorb picurii de rouă,
Raza vârstei noastre e o tăcere nouă.
(Amintiri în pas de dans)  
  

Ce oare să mai zici? Dincolo de stil, poezia devine înduminicare, rostire vindecătoare, însă numai acolo unde ceititorul merită, neramnezic, neîgreunat de …mineralizare…Diafanul rostirii lirice, nu decade în turbureala subliminală, ci suie, vultureşte, scrutînd pluridimensiunea.
Logosului Devenirii, reîntrupat şi în Uman. NU cuvintele pot fi bolnave, ci făptura cea vorbitoare în mediul ABIOTIC al delirului istoriei…
Acesta este, de fapt, mesajul superior al acestor poezii retro-gnostice.  
  
Acad. Eugen Evu
România  
  
Referinţă Bibliografică:
„BOLNAVI DE CUVÂNT” -NOUL VOLUM DE POEME sTELIAN pLATON / Stelian Platon : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2621, Anul VIII, 05 martie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Stelian Platon
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!