Odă femeii
M-ascund între cuvinte în această dulce carte,
Iar sub carapacea mea te păstrez în nemoarte.
Intens îți simt tăcerea cântată-n mii de condeie
Și trupul tău fierbinte ce-n brațe vrea să-mi steie.
Te-admir nenuntita mea, de se-aprind în flăcări ochii,
Te-acopăr cu un gând de te scot și dintre rochii,
Mi -ascult rebela foame îndrăcită și crescândă,
Pe sânii tăi patetici, în patul meu osândă.
Lasă-mi ideea să te adopte-n trupul meu, încet,
Să-mi spună repetat că ești un tainic alfabet,
Să poată găsi pentru tine cel mai concret cuvânt,
Că-n tine a pus Domnul frumusețea pe pământ.
El te-a ursit floare de mină din străfund de munte
Și-oi sădi-n tine sămânța ca un sfânt grăunte
Din trupul acesta ca o sfântă harfă căruntă,
Ce-n vreme te ascunde fără meseni și nuntă.
09.08.15
