(Pentru fiica mea, Damiana-Augusta)
A fost o zi, ca oricare alta,
Senină, înnorată, mohorâtă, nu mai știu,
Când ai apărut pe lume, plângând.
Te-am luat în brațe, pe tine, înger de lumină
Am lăcrimat, am privit cerul, rugându-mă:
Fie ca fetița Damiana-Augusta să aibă binecuvântare,
Dumnezeu să-i dăruiască har, pricepere și înțelepciune.
A fost o zi de mare bucurie sufletească,
Cu multă pace și lumină mângâietoare,
Cu multă iubire și binecuvântare.
Un dar neprețuit a coborât din cer
Te-am așteptat să vii comoară de mărgăritar,
Cu cântece de psalmi și lacrimi de bucurie,
Cu flori de lumină și gânduri hristice.
A fost o zi de mare har și binecuvântare,
Când cerul s-a unit cu pământul,
Când timpul parcă a stat pe loc.
Visam sau nu, trăiam sau nu
Era o stare a emoțiilor și a sentimentelor,
Cu tine în brațe, cuceream lumea.
Bine ai venit acasă, prințesă a luminii.
Ștefan Popa
