CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Istorie >  




Autor: Ştefan Melinte         Ediţia nr. 3777 din 04 mai 2021        Toate Articolele Autorului

PAGINI DE MONOGRAFIE DESPRE COMUNA VĂLENI JUDEȚUL OLT COMUNA VĂLENI-SOLURILE, VEGETAȚIE PĂSĂRI ȘI ANIMALE
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
PAGINI DE MONOGRAFIE DESPRE COMUNA VĂLENI JUDEȚUL OLT 
  
COMUNA VĂLENI-SOLURILE, VEGETAȚIE PĂSĂRI ȘI ANIMALE 
  
1.SOLURILE 
  
În extravilanul comunei, în zona terasei superioare a râului Vedea, solurile sunt în general tari şi greu permeabile – la secetă crăpând din cauza argilelor contractile, în zona din vale (lunca râului), solurile sunt nisipoase (aluvionare) şi permit grădinăritul, iar în dealul cramei plantarea de viţă-de-vie. Pe teritoriul cooperativei agricole de producţie Văleni, în anul 1987, au fost identificate un număr de 15 tipuri de sol şi 95 unităţi de sol care aparţin la 6 clase de soluri. Între acestea amintim: cernoziomurile cambice şi argilo-iluviale, solurile brun roşcat, brun roşcat luvic, brun argilo-iluvial, brun luvic, luvisol albic, solul brun eumezobazic, solul gleic, solul pseudo-gleic, solul vertic, protosolul aluvial, solul aluvial, erodisolul şi coluvisolul. 
  
Stratificaţia solurilor în profile şi foraje este după cum urmează: 
  
- 0,00 – 0,40 m sol vegetal; 
  
- 0,40 – 3,00 m sol argilos cu calcar; 
  
- 3,00 - 13,50 m praf argilos cenuşiu albicios calcaros; 
  
- 13,50 – 38,00 m praf argilos nisipos şi concreţiuni calcaroase; 
  
- 38,00 – 39,00 m nisip mediu şi fin acvifer; 
  
- 39,00 – 43,30 m argilă cenuşie şi nisipoasă; 
  
- 43,30 – 52,00 m nisip galben cu apă, NHS = 36,00 m (nivel hidrostatic); 
  
- 52,00 – 55,00 m pietriş mic – mediu, galben cu nisip; 
  
- 55,00 – 65,00 m marnă vânătă, nisipuri şi marnă2, cenuşie, compactă N.H.S.= 65,00 m; 
  
Notă: datele privind temperaturile şi precipitaţiile au fost furnizate de Tunaru Marin, din partea Regiei Apelor Române. 
  
Pe teritoriul administrativ al comunei Văleni, pentru obţinerea unor bune producţii se recomandă a se însămânţa culturi agricole, care valorifică bine precipitaţiile căzute în prima jumătate a anului. 
  
Lucrările agricole vor fi axate în principal în direcţia înmagazinării şi păstrării apei în sol şi a combaterii buruienilor. Se recomandă de asemenea igenizarea parcelelor de arbuşti, rotaţia culturilor şi executarea de lucrări de întreţinere. 
  
Sunt recomandate scarificarea şi afânarea ( în zona de câmp ), fertilizarea cu îngrăşăminte chimice (N, P, Ka) – azotoase şi complexe, după cartarea agrochimică, corectarea acidităţii solului, acolo unde se impune, prin administrarea de amendamente. Folosirea gunoiului de grajd, ca îngrăşământ organic poate fi extrem de productivă şi de economică. 
  
Evacuarea excesului de umiditate, prin executarea de rigole – întreţinerea actualei reţele de canale de desecare şi executarea altor canale, acolo unde se impune, irigarea culturilor sunt de asemenea lucrări şi amenajări de mare impact asupra producţiilor agricole. 
  
Notă - referințe - Studiul pedologic complex al Oficiul Judeţean, pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Olt. 
  
2. VEGETAŢIA, PĂSĂRI ŞI ANIMALE 
  
2.1 VEGETAŢIA 
  
Este binecunoscut că, factorii de mediu condiţionează dezvoltarea vegetaţiei. La Văleni, temperatura medie anulă oscilează în jurul valorii de 10,5°C şi regimul pluviometric are valori cuprinse între 550 – 575 mm anual, iar regimul eolian este de o relativ slabă intensitate. 
  
Teritoriul administrativ comunal se încadrează în formarea caracteristică vegetaţiei de silvo-stepă. Pe suprafaţa câmpiei se mai găsesc indivizi izolaţi de stejari ( vestigii ale marilor codrii de QUERCINEE), care au acoperit în vechime această regiune, pâlcuri izolate de ROSA CANINA, PRUNUS SPINOSA, etc). Viţa de vie este puţin răspândită ca şi pomii fructiferi – de altfel, specii mai răspândite de pomi fructiferi sunt: prunul, gutuiul, mărul, părul, nucul şi mai puţin caisul, cireşul şi vişinul. Se mai întâlnesc izolat peri, meri sălbatici iar la marginea pădurilor măceşi, porumbari şi păducel. În capul viilor sau în gospodării, chiar şi pe terenurile de fond forestier s-a plantat salcâmul, lemn bun de foc şi chiar pentru construcţii. 
  
În păduri se mai întâlnesc ulmi, cer, stejar, gârniţă, plopi şi alte esenţe. Vegetaţia ierboasă naturală a fost înlocuită de culturi agricole, iar din vechile păşuni, care au fost desţelenite şi cultivate cu plante agricole sau furajere se mai găsesc sporadic pe versanţi, pe firul văilor şi pe micro--depresiunile din câmp specii cum sunt: CYNODON DACTYLON (pir gros), CONVOLVUS ARVENSIS ( volbură), SETARIA GLAUCA ( mohorul), 
  
CIRSIUM ARVENSE ( pălămida ), RUBUS CESIUS (rugi), POLIGONUM AVICULARE (troscot), AGROSTEMMA GITHAGO (neghină) şi XANTHIUM STRUMARIUM (scaietele). Vegetaţia zonală se întâlneşte în lunca râului Vedea şi este reprezentată astfel: cea lemnoasă prin păduri de tip zăvoi, unde domină esenţe slabe ca SALIX ALBA, SALIX FRAGILIS, SALIX TRINDRA, POPULUS ALBA, NIGRA, iar cea ierboasă prin rogoz, limbariţă şi stânjenel de baltă. 
  
2.2. PĂDURILE 
  
În trecut teritoriul Vălenilor era bine împădurit – cu timpul însă pădurile au fost defrişate, în anul 1904 rămânând în corpul proprietăţii, numai 223 ha., după cum urmează: TUFARUL DIN DEAL – 10 ha ( cer şi gârniţă); TUFARUL DE SUB COASTĂ – 50 ha ( pădure şleau ); CIPERCEANCA – 8 ha (cer); PREAJBA – 150 ha (gârniţă şi cer); GĂZARUL ŞI CRÂNGUL MARIŢII – 5 ha. (stejar, frasin şi ulm). A mai existat pădure la Branişte şi pe malul râului Vedea, dar acestea au fost defrişate. 
  
În anul 1990, la ministerul silviculturii, în evidenţele oficiului judeţean de cadastru geodezie şi cartografie, al judeţului Olt figurau 304 ha. de pădure, din care cele mai importante trupuri erau: COLNICUL BĂTRÂN – BUTUŞINI 76,9 ha, CIUPERCEANCA – 207,10 ha, GĂZĂREANCA – 20, 00 ha. 
  
Între anii 2004-2020 se menţin aceleaşi mari trupuri de pădure: COLNICUL BĂTRÂN, CIUPERCEANCA şi GĂZĂREANCA . 
  
2.3. PĂSĂRI ŞI ANIMALE 
  
Dintre păsările întâlnite pe teritoriul administrativ comunal amintim: prepeliţele şi potârnichile, porumbelul sălbatic, din ordinul agăţătoarelor: cucul şi ciocănitoarea, din ordinul picioroangelor: stârcul şi sitarul, din ordinul păsărelelor: prigoria, rândunelele, vrabia, cioara, gaiţa, coţofana, piţigoiul, graurii, privighetoarea, ciocârlanul, pupăza şi altele, iar din ordinul răpitoarelor: eretele şi uliul. Pe lacurile din văile Călmăţuiului şi Bratcovului se întâlnesc: raţe, gâşte sălbatice şi în ultimul timp lebede, iar spre Boianu, dropia. Dintre animalele mai cunoscute în Văleni amintim: sciuridele (mamifere) – popândăul, cârtiţa neagră, ariciul, dihorul, nevăstuica, şoarecele şi nu în ultimul rând iepurele, mai rar vulpea. 
  
În pădurile comunale au fost introduse căprioara şi fazanii, care sunt ocrotite de lege. Între anii: 1989 –2004, efectivele acestora din urmă au scăzut foarte mult întâlnindu-se mult mai rar căprioarele. 
  
Notă -referințe - L.M. Iliescu – „ Studiul monografic al comunei Văleni - 1970”. 
  
ȘTEFAN MELINTE-PARTENERIAT CULTURAL U.Z.P.R. - PRIMĂRIA COMUNEI VĂLENI, JUDEȚUL OLT - L.S.R. OLT. 
  
Referinţă Bibliografică:
PAGINI DE MONOGRAFIE DESPRE COMUNA VĂLENI JUDEȚUL OLT COMUNA VĂLENI-SOLURILE, VEGETAȚIE PĂSĂRI ȘI ANIMALE / Ştefan Melinte : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3777, Anul XI, 04 mai 2021.

Drepturi de Autor: Copyright © 2021 Ştefan Melinte : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ştefan Melinte
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!