DRAGOSTE PRIMORDIALA
Suntem doar noi
Pe un urias taram al timpului ce ploua,
Suntem doar doi
In vietile-ne amandoua.
Eu si cu tine,
Farame dintr-un paradis,
Eliberati de primordiala vina
Si alungati in noptile de vis.
Tu si cu mine,
Inlantuiti ca panza pe catarg,
In nostalgia timpului ce vine,
Un simplu vas ce-i ratacit in larg.
Noi doi, un univers de stele
Pe cerul noptilor de vara,
Doua priviri care se sprijina- ntre ele
In nesfarsitul anilor povara.
Eu sunt atomul
Celulei tale primordiale
Iar tu esti omul
Armurii mele aurii de zale.
Si cate-as mai avea de spus
Si de simtit in zilele-mi senine
Iubite tu, iubit nespus,
Ai grija de sperantele din mine.
Silvana Andrada Tcacenco- 04.02.2016