CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Stihuri > Semne >  




Autor: Selina Tusitala Marsh         Ediţia nr. 3143 din 09 august 2019        Toate Articolele Autorului

Selina Tusitala MARSH - NEW ZEALAND - THE LUCKY COUNTRY

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Dr. Selina Tusitala Marsh (n. 1971) este poetă şi intelectuală de origine samoană, tuvaluană, scoțiană și franceză. A fost prima persoană originară din Pacific care a obţinut doctoratul în limba engleză, la Universitatea din Auckland, unde predă acum scrierea creativă și studii literare maore și pacifice.  
 
Creaţia Selinei Tusitala Marsh a fost publicată pe scară largă și a apărut într-o serie de reviste și antologii literare online și tipărite, incluzând Blackmail Press, Whetu Moana: Contemporary Polynesian Poetry in English, Mauri Ola: Contemporary Polynesian Poetry in English–Whetu Moana II (Auckland University Press/UHP), Best New Zealand Poems 2006, Niu Voices: Contemporary Pacific Fiction 1 şi The Contemporary Pacific (UHP).  
 
Primul său volum de versuri, „Fast Talking PI” a fost publicat de Auckland University Press în 2009, iar în 2010 a obţinut premiul „NZSA Jessie Mackay” pentru cea mai bună carte de poezie, la debut. Selina Tusitala Marsh a fost numită Poetul Commonwealth-ului în 2016. În august 2017, Selina a fost distinsă cu titlul de Poet Laureat al Noii Zeelande pentru 2017-2019.  
 
***  
Dr Selina Tusitala Marsh (n. 1971) is an Auckland-based Pacific poet and scholar of Samoan, Tuvaluan, English, Scottish and French descent. She was the first person of Pacific descent to graduate with a PhD in English from the University of Auckland, where she now lectures in both creative writing and Māori and Pacific literary studies.  
 
Selina Tusitala Marsh’s work has been widely published and has appeared in a range of online and hardcopy literary journals and anthologies including Blackmail Press, Whetu Moana: Contemporary Polynesian Poetry in English, Mauri Ola: Contemporary Polynesian Poetry in English–Whetu Moana II (Auckland University Press/UHP), Best New Zealand Poems 2006, Niu Voices: Contemporary Pacific Fiction 1 and The Contemporary Pacific (UHP).  
 
Her first collection of poems, ”Fast Talking PI”, was published by Auckland University Press in 2009, and subsequently won the 2010 ”NZSA Jessie Mackay” Best First Book Award for Poetry. Selina Tusitala Marsh was named the Commonwealth Poet for 2016. In August 2017, Selina was awarded the New Zealand Poet Laureate for 2017–2019.  
 
***  
NOUA ZEELANDĀ, ŢARA NOROCOASĀ  
(pentru Leadership New Zealand şi Jo B)  
 
Noua Zeelandă, ţara norocoasă  
Aotearoa, pământ al poeziei divine  
al lui Papatuanuku şi Rangi,  
iubitori ai pământului, cerului şi mării,  
progenitori ai maorilor.  
Da. Noua Zeelandă-i o ţară norocoasă!  
 
Norocoasă, fiindcă frații erau fii fără odihnă  
norocoasă, fiindcă ei s-au luptat acolo unde învinsese întunericul  
norocoasă, fiindcă îşi doreau lumina soarelui  
și căldura în aer liber.  
Norocoasă prinTane, fiul inimos  
care a condus revoluţia fără vărsare de sânge  
norocoasă, că el a avut tăria să rămână neînduplecat  
şi să-şi separe părinţii.  
 
Norocoasă prin iubitii care s-au iubit atât de mult  
în pofida lipsei de mângâiere blândă a celuilalt  
pentru că Rangi plânge cu lacrimi din cer atât de uşor  
și pământul fecund al lui Papatuanuku-i atât de vindecător  
 
dându-ne pădurile lui Tanemahuta și râuri verzi ca jadul,  
lacuri, izvoare subterane  
o centură verde în jurul șoldurilor acestei națiuni  
sărutată din toate părţile de buzele albastre ale mării.  
De la Te Wai Pounamu la Te Ika a Maui  
de la roca verde la mulţimile de peşti,  
norocoasă, norocoasă ţară eşti.  
 
Vezi cum se înroşeşte pohutukawa adânc  
de-a lungul marginilor stâncilor ridicându-se abrupt  
unde spiritele morţilor pornesc spre Hawaiki  
de la Capul Reinga la Marea Rakiura.  
 
Da, Noua Zeelandă este o ţară norocoasă,  
dacă nu ești băştinaş  
ești om al tratatului (neozeelandez)  
fie britanic, sud-african sau somalez  
chinez, indian sau israelian  
la noi e diversitate  
nu o politică de purificare etnică –  
ei bine, cu excepția din jurul lui 1833  
acea strategie, "pătură infectată",  
Destinul Manifest al Marii Britanii  
luând pământ prin orice mijloace la îndemână  
platformă istorică pentru maori  
luptând războaie pe uscat, pe ţărmuri,  
Bastion Point arătând calea  
către binecuvântatul Tratat Waitangi  
punând focul unde doare mai mult  
împotriva tiraniei paternaliste  
Doar fă-o, a spus Sir Tipene  
cum odinioară încuraja Nike.  
 
Da, Noua Zeelandă este o ţară norocoasă  
acest pământ, casă pentru emigrantul tauiwi  
de la 1858 Wellington Gujarati  
până la vulpile zburătoare ale lui Al Wendt  
în copacul libertăţii  
faima lui Pule pe o canava de 10 metri pe 3  
unde 250.000, la Western Springs  
beau cu sete din izvor. Ascultă-i cum cântă:  
kiribati, fijians, tuvaluans, samoani,  
ni-vanuatuani, rotumani, tongani,  
nouzealandezi de origine  
și fuziunea de la Niue cu muntenii din Scoția  
creează Fij-ongans, oamenii mării-Raro  
şi insularii-Pakeha.  
 
Noi am avut Muldoon-ul nostru  
dar el nu a fost Mugabe  
noi suntem pe al patrulea loc în lume  
cu cea mai puţină conspiraţie politică  
noi suntem liberi să purtăm  
tricourile noastre cu lozinci.  
Pe strada Reginei citesc:  
 
Politicienii sunt la fel peste tot.  
Promit un pod unde nu există niciun râu.  
 
Şi acesta, din Taupo, mai jos de lac:  
 
În NZ oricine poate fi prim ministru –  
este un risc pe care ţi-l asumi.  
 
Noua Zeelandă este o ţară norocoasă  
unde dreptul nostru din naştere şi datoria civică  
ne permit să votăm sau nu - este liber  
nu există nici un vot cu amprentă violetă  
nici satâr ţinut la gâtul familiei tale  
nici AK47 să te convingă la urne  
nici stat în praf, fluturând acelaşi steag  
ca maşinile prezidențiale.  
 
Noua Zeelandă este o ţară norocoasă  
avem o geografie surprinzătoare  
nicio topografie de pământ blocat  
suntem departe, dar destul de aproape să vedem  
că economia noastră de produse lactate  
produce lapte, în acest pământ de miere.  
 
Kiwi (neozeelandezi) – Shakespeare,  
familii de oieri patrulând în  
cizme de cauciuc, tricouri negre purtate cu mândrie,  
mentalitatea că ingeniozitatea este soluţia  
în industrie și companii  
este Fred Dagg adaptându-se la viaţa de oraș.  
 
Avem apă ca nimeni altii  
turbine eoliene și cele cu energie solară  
și Antarctica: Terra Australis Incognita  
exploratorii noștri polari –  
eroii noştri cunoscuţi pe tot globul.  
 
Este un pământ al oportunităţii  
munca grea se face sincronic  
acolo unde noi încă putem gândi diferit  
pentru că noi suntem  
Oceanul Pacific al neozeelandezilor  
barca din lemn de totara parcată  
lângă cromatul Humvee  
alături de Vespa, lângă taxiul  
modernizat al unchiului  
unde frumusețea plajelor este gratuită,  
locuri rezervate pentru corturi de joacă,  
papuci de plajă, lipa-lipa.  
Modelul Rachel Hunter  
picioare goale lopătând apa  
sub sfântul nostru ozon caracteristic.  
Orașul Frate din desenele animate de la TV  
mentalitatea Vultur vs. Rechin  
transformată de Ierusalimul lui  
Jim Baxter în Ponsonby,  
poezia berii DB Bitter a lui Sam Hunt  
brioşele Devonshire  
la o ceaşcă de ceai, la Mansfield  
jachete Corduroy pentru demnitari,  
roind ca albinele în costume albastre.  
 
Da, Noua Zeelandă este o ţară norocoasă  
este o ţară curajoasă  
bani din cântat şi cerşit pe strada Cuba  
unde poti cumpara McDonald şi KFC,  
lângă oase de porc, puha şi palusami  
taro, kumara si sapa sui  
mâncare indiană iute cu curry  
mâncare coreană gătită la wok – fără MSG  
pe piaţa liberă a includerii din Otara.  
 
Şi nu-i aşa că o ducem bine la nivel global?  
Nu-i aşa că All Whites  
au fost buni în Cupa Mondială în 2010?  
Winston Reid a făcut-o şi noi toţi ne amintim când.  
Prima noastră medalie de aur olimpic în 2012,  
vâslaşii din insula de sud  
Joe Sullivan din Picton,  
Nat Cohen din Invercargill  
ultimul nostru aur olimpic,  
nedreptăţita noastră kiwi-tongană  
Valerie Adams câștigă a doua zi  
după ce au fost îndreptate toate greșelile.  
 
Noua Zeelandă este o ţară norocoasă  
când cea mai mare anomalie a natiunii noastre  
este libertatea de “a fi” sau “a nu fi”  
să fii adeptul noii culturi sau celei tradiţionale,  
să porţi burqa sau faţa şi părul descoperite  
avem educație liceală și preşcolară  
spitale, reciclare a deşeurilor și biblioteci.  
 
Noua Zeelandă este o ţară norocoasă  
dar, la fel ca Sir Tipene și Sir Paul Reeves  
trebuie să ne extindem orizontul  
altfel putem spune Noapte bună kiwi  
și tot ceea ce credem că este liber  
devine ostatic pentru o economie mondială.  
 
Avem nevoie de interacţiunea generațiilor  
eco-durabilitate  
pentru combustibilii fosili  
și sursele noastre de energie  
în această țară a spațiului,  
a apei și a mării.  
 
Avem nevoie de un pic de Hillary  
care avea aceeași teamă de înălțimi  
ca tine si ca mine  
dar a doborât-o pe nenorocită, în final.  
 
Da, Noua Zeelandă este o ţară norocoasă,  
norocoasă, norocoasă, norocoasă.  
 
(DARK SPARRING, Auckland University Press, 2013, reprinted 2017)  
 
***  
 
NEW ZEALAND, THE LUCKY COUNTRY  
(for Leadership New Zealand and Jo B)  
 
New Zealand, the lucky country  
Aotearoa, land of divine poetry  
of Papatuanuku and Rangi  
lovers of land, sky and sea  
progenitors of Maori.  
Yes – New Zealand’s a lucky country.  
 
Lucky, the brothers were restless sons  
lucky, they warred where dark had won  
lucky, they longed for the light of the sun  
and the warmth of the open air.  
Lucky, Tane was the heart-led son  
seeking bloodless revolution  
lucky, he had the strengths to stand  
and pry his parents apart.  
 
Lucky the lovers loved so much  
missing the caress of each other’s touch  
for Rangi cries tears from the sky so freely  
and Papa’s fecund soil’s so healing  
 
giving us Tanemahuta’s forests and jade green  
rivers, lakes, underground springs  
a green belt round this nation’s hips  
kissed all over by Moana’s blue lips.  
From Te Wai Pounamu to Te Ika a Maui  
greenstone to fishtail, lucky, lucky country.  
 
See the pohutukawa blush deeply  
along cliff edges rising steeply  
where the dead depart for Hawaiki  
from Cape Reinga to Rakiura’s sea.  
 
Yes, New Zealand’s a lucky country  
if you’re not Tangata Whenua  
you’re Tangata Tiriti  
whether British, South African or Somali  
Chinese, Indian or Israeli  
we’ve got the diversity  
no ethnic cleansing policy –  
well, except for around 1833  
that ‘infected blanket’ strategy  
Britain’s Manifest Destiny  
taking land by any means necessary  
historical platform for Maori  
fighting land wars, foreshores,  
Bastion Pointing the way  
to O, blessed Tiriti o Waitangi  
setting a fire in your belly  
against paternalistic tyranny  
Just do it said Sir Tipene  
was before Nike.  
 
Yes, New Zealand’s a lucky country  
this land, home to migrant tauiwi  
from 1858 Wellington Gujarati  
to Al Wendt’s flying fox in a freedom tree  
Pule’s tapatalk canvassed 10 metres by 3  
where 250,000 at Western Springs  
drink deep from the well. Hear them sing:  
Kiribati, Fijians, Tuvaluans, Samoans  
Ni-Vanuatu, Rotumans, Tongans, NZ-borns  
and the fusion from Niue to Scottish Highlanders  
makes Fij-ongans, Raro-moans,  
and Pakeha-islanders.  
 
We had our Muldoon but he was no Mugabe  
we’re fourth in the world  
with the least political conspiracy  
we wear our sloganed t-shirts freely  
in Queen Street I see:  
 
Politicians are the same all over.  
They promise a bridge  
where there is no river.  
 
And this one, from Taupo, down by the lake:  
 
In NZ anyone can be Prime Minister –  
it’s a risk you take.  
 
New Zealand’s a lucky country  
where our birth-right civic duty  
lets you vote, or not – it’s free  
there’s no one purple finger vote  
no machete held at your family’s throat  
no AK47 to persuade you at the polls  
no standing in the dust,  
waving the same flag as the Presidential Rolls.  
 
New Zealand’s lucky country  
we’re inconvenient geography  
no land-locked topography  
we’re far but close enough to see  
our dairy economy  
makes the milk, in this land of honey.  
Kiwi-Shakespeare shearing farming families  
gumboot brigading, black singlet parading  
no.8 wire mentality  
in Enterprise and Industry  
it’s Fred Dagg haggling in the city.  
 
We’ve got water like no other  
wind turbines and solar power  
and Antarctica: Terra Australis Incognita  
our polar explorers – our global heroes.  
 
It’s a land of opportunity  
hard work meeting synchronicity  
where we can still think differently  
‘cos we’re Te Moana Nui a Kiwa’s Kiwis  
totara waka parked next to chromed Humvee  
next to Vespa next to Uncle’s suped-up taxi  
where beaching beauty is for free  
reservations of canvas teepees  
jandals flip-flopping  
Rachel Hunter tip-topping  
bare feet lapping the sea  
under our Holy ozone CV  
bro’ Town cartooning out TV  
Eagle vs Shark mentality  
Jim Baxter’s Jerusalumming it in Ponsonby  
Sam Hunt’s DB Bitter poetry  
Mansfield’s Devonshire  
scones over a cuppa tea  
corduroy jacket dignitaries  
swarming hive blue-suited bees.  
 
Yes, New Zealand’s lucky country  
it’s a plucky country  
Cuba Street busking, husking money  
where you can buy McD’s and KFC  
next to pork bones, puha and palusami  
taro, kumara and sapa sui  
swirling Indian curries  
Korean woking – no MSG  
in Otara’s free market of inclusivity.  
 
And don’t we do so good globally?  
Didn’t the All Whites do all right  
in the World Cup twenty-ten?  
Winston Reid did the deed,  
and we all remember when.  
Our first twenty-twelve Olympic gold,  
South Island boys rowing  
Picton’s Joe Sullivan,  
Invercargill’s Nat Cohen  
our last Olimpic gold,  
our shot-putting Kiwi-Tongan  
Valerie Adams wins the day  
after righting all that wronging.  
 
New Zealand’s lucky country  
when our nation’s greatest anomaly  
is the freedom “to be” or “not to be”  
to be nouveau culture or customary  
to walk with burqa or face and hair free  
we’ve got education high school to kindy  
hospitals, recycling and libraries.  
 
New Zealand’s a lucky country  
but like Sir Tipene and Sir Paul Reeves  
we’ve got to horizon-seek  
otherwise it’s Goodnight Kiwi  
and everything we think is free  
lies hostage to a world economy.  
 
We need inter-generationality  
eco-sustainability  
for our fossil fuels and energy  
in this land of space, water and sea.  
 
We need a bit of Hillary  
who had the same fear of heights  
as you and me  
but knocked the bastard off anyway.  
 
Yes, New Zealand’s a lucky, lucky, lucky, lucky country.  
---------------------------------  
(DARK SPARRING, Auckland University Press, 2013, reprinted 2017)  
 
*Traducere (Translated in Romanian language by): Valentina TECLICI  
Referinţă Bibliografică:
Selina Tusitala MARSH - NEW ZEALAND - THE LUCKY COUNTRY / Selina Tusitala Marsh : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3143, Anul IX, 09 august 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Selina Tusitala Marsh : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Selina Tusitala Marsh
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!