Plecate-n inimi albe gânduri stau
La loc lăsat, îngândurat,
De toți cei care au plecat
În lume un noroc să poarte.
Pierdut în zbor de visător
Și dornic de iubire
Un biet pahar se simte gol
În valuri de citire.
Rămasul bun de pâine rea
Trecutului de gust îi poartă,
Îndestulată nemurirea
Cu gând curat paharul ceartă:
Pahar nebun și plin de gânduri
Ce verși într-una amintire?
Nu ști a spune vorbe, versuri
Or sunet cald despe iubire?
Paharu'încet pe-a lumii soartă
Cu'un chior lichid el doar a spus:
"Eu sunt pe masa vieții arta,
Cu fața-n jos, și fundu'n sus!"
