CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Patrimoniu >  




Autor: Rodica P. Calotă         Ediţia nr. 2865 din 04 noiembrie 2018        Toate Articolele Autorului

De Centenar, în orașul celor doi cioplitori cosmici : Brâncuși-Cănăvoiu
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
De Centenar, în orașul celor doi cioplitori cosmici : Brâncuși-Cănăvoiu 
  
Rodica P. Calotă 
  
Două mari evenimente au însufleţit meleagurile trupești și sufletești ale Gorjului, acest defileu spiritual prin care cultura converge spre eternitate : unul dedicat marelui sculptor Constantin Brâncuși, altul, marelui umorist gorjean, Ion Cănăvoiu ; de o parte, sintaxă în piatră, de cealaltă, sculptură în cuvânt . După cum ne informează presa locală și naţională, Centrul de Cultură „Constantin Brâncuşi” şi administraţia locală din Târgu Jiu au organizat, în perioada 24-28 octombrie, Colocviul Internaţional „Brâncuşi”, cu titlul „Ansamblul Monumental Brâncuşi, Târgu Jiu-80 de ani”, eveniment dedicat împlinirii a 80 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental ridicat de Constantin Brâncuşi la Târgu Jiu, la care au participat reputaţi cercetători din spaţiul european şi naţional, expoziţii de artă, lansări de carte şi film, precum şi Gala Premiului Naţional Brâncuşi, Colocviul s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Preşedintelui României: „Evenimentul închinat ansamblului monumental va constitui un omagiu adus lui Constantin Brâncuşi a cărui operă a marcat creaţia artistică a secolului XX, devenind un punct de reper pentru arta modernă şi contemporană. Prin intermediul acestui eveniment cultural aniversar, se oferă comunităţii naţionale şi internaţionale o nouă percepţie asupra reprezentativităţii şi unicităţii ansamblului brâncuşian, a valorii sale universale, în contextul recentelor cercetări întreprinse de specialişti şi a numeroaselor studii ştiinţifice apărute în existenţa de 80 de ani a operei”, au transmis reprezentanţii Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”. 
  
Celălalt eveniment, care s-a derulat în paralel cu primul, nu este deloc mai lipsit de importanţă, fiind dedicat unui om de cultură, care a impus un stil specific acestei zone cu « oameni de piatră », care « vorbesc cu munţii », până ce luceferii alunecă în jgheaburi... Este vorba despre 
  
Festivalul Internaţional de Umor „Ion Cănăvoiu”, Ediţia a XXVI-a în perioada 26-28 octombrie la Târgu-Jiu şi Runcu, organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, după acest program : 
  
Vineri, 26 octombrie 2018 
  
- Orele 9-13, Sediul CJCPCT Gorj- Lucrările Juriului Naţional 
  
- Orele 18.00, Colegiul Naţional “Ecaterina Teodoroiu” Târgu Jiu – Întâlnire cu umoriştii gorjeni, membrii Juriului şi invitaţi 
  
Sâmbătă, 27 octombrie 2018 
  
- Orele 11.00- Muzeul Judeţean Alexandru Ştefulescu 
  
- Lansare de carte Elis Râpeanu. Lansare reviste de umor “Hazul” şi “Hohote”. Lansare număr aniversar al revistei “Ceaşca de cafea”. Responsabili de număr: Spiridon Popescu, Marian Dobreanu, George Drăghescu 
  
- Lansarea Catalogului Salonului Internaţional de Caricatură 
  
- Vernisajul Salonului Internaţional de Caricatură şi Fotografie Satirică, ediţia a VII-a. Participă: Aurelian Iulius Şuţă , Cristinel Vecerdea, Gabriel Bratu, Marian Avramescu (România), Alexandru Dimitrov, Alexei Grabco, Valeriu Curtu (Republica Moldova), Krasimir Kotsev, Veselin Zidarov, Svetlin Stefanov (Bulgaria). Curatori: Aurelian Şuţă, Teodor Dădălău 
  
- Turnir epigramistic 
  
- Orele 17.00, Esplanada Victoria Târgu Jiu- Aleea Artiştilor: Realizare portrete satirice de către caricaturiştii Aurelian Iulius Şuţă-ŞAI, Cristian Vecerdea, Marian Avramescu. 
  
Duminică, 28 octombrie 2018 
  
- Orele 10.30, Bâlta-Runcu 
  
- Spectacol prezentat de formaţii artistice din Runcu. Gala Laureaţilor a celei de a XXVI-a ediţii a Festivalului Internaţional de Umor Ion Cănăvoiu. Acordarea premiului pentru literatură “Ion Cănăvoiu”. Agapă umoristică. 
  
Juriul Festivalului: 
  
- Preşedinte: Nicolae Dragoş 
  
- Membri: Horia Gârbea, Elis Râpeanu, Petre Gigea, Alexandru Păsărin, Aurelian Iulius Şuţă, Marian Dobreanu, Spiridon Popescu, Ion Popescu-Brădiceni 
  
- Secretar: Dan Popescu 
  
- Responsabili program: Dan Popescu, Daniela Gapşea, Teodor Dădălău 
  
Parteneri: Consiliul Local şi Primăria Runcu, Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”, Şcoala Populară de Artă, Grupul de publicaţii „Flacăra”, Liga Culturală „Fiii Gorjului” Bucureşti 
  
Premiul l acordat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj – Nichi Ursei din Râmnicu Vâlcea; Premiul II acordat de CJCPCT Gorj – Gheorghe Bâlici din Chișinău; Premiul III acordat de Liga Culturală “Fiii Gorjului” şi Grupul de Publicaţii “Flacăra” Bucureşti – George Eftimie din Buzău; Premiul special epigramă, oferit de CJCPCT Gorj prin redistribuire- Nicolae Bunduri din Brașov. Sectiunea fabulă: Premiul I acordat de CJCPCT Gorj- Calotă Rodica din Târgu Jiu; Premiul II acordat de CJCPCT Gorj- Vasile Larco din Iași; Premiul III acordat de Liga Culturală “Fiii Gorjului” şi Grupul de Publicaţii “Flacăra” Bucureşti- Any Drăgoianu din Țânțăreni-Gorj. Secţiunea proză scurtă: Premiul I acordat de Consiliul local şi Primăria Runcu – Lazăr Popescu, Tg. Jiu, Gorj; Premiul II acordat de CJCPCT Gorj prin redistribuire – Gheorghe I. Gheorghe din București. Secţiunea parodie/poezie umoristică: Premiul I, acordat de Consiliul local şi Primăria Runcu- Ion Moraru din Galați. Secţiunea caricatură: Premiile I și II nu au fost acordate; Premiul III, acordat de Liga Culturală “Fiii Gorjului” – Georgică Ștefănescu din Pitești. Premiul anual pentru literatură “Ion Cănăvoiu”, acordat de Biblioteca Judeţeană “Christian Tell”, unui scriitor gorjean, pentru volumul anului – Daniel Murărița din Târgu Jiu. Mai trebuie menţionat şi faptul că juriul ediţiei din acest an a festivalului este prezidat de scriitorul Nicolae Dragoş, iar ca membri figurează: Horia Gârbea, Elis Râpeanu, Petre Gigea, Alexandru Păsărin, Aurelian Iulius Şuţă, Marian Dobreanu, Spiridon Popescu şi Ion Popescu-Brădiceni. Responsabili de program au fost:Teodor Dădălău, Daniela Gapşea şi Dan Popescu. Directorul Festivalul internaţional de umor“Ion Cănăvoiu” ediţia a XXVI-a,25-28 octombrie 2018: Ion Cepoi, manager CJCPCT Gorj. 
  
Acești doi titani se asemănau prin pasiunea pentru a descarcera idei, de a le reda libertatea, după operaţiunea de șlefuire, luptând fiecare cu materialul ales, pentru a înălţa pământul în soare, fie el și “cu dinţi”, în fabulele lui Ion Cănăvoiu, a cărui luptă cu ”bolovanii” nu e cu nimic mai ușoară sau mai lipsită de importanţă în cetate. De-ar fi să cităm doar câteva dintre creaţiile genului în care a excelat maestrul, și tot n-am putea să nu remarcăm inteligenţa artistică, incisivitatea și efervescenţa care l-au făcut pe olteanul Cănăvoiu nemuritor: 
  
Epigrama - gen minor? 
  
Un pixulist cu ifose şi ticuri 
  
M-acuză că-mi pierd vremea cu nimicuri. 
  
El nu ştie că nu-i deloc uşor 
  
Să fii mereu major, în gen... minor! 
  
Interesul pentru soarta românului în Europa vine din vremea luptătorului cu pana, Mihai Eminescu, marele nostru romantic, dar luptător acerb pentru Marea Unire, chiar dacă lupta pe un câmp politic spuzit de scaieţi, așa cum unii dintre politicienii actuali nu reușesc să fie, oricât și-ar dori. De la Luceafăr încoace, multe straturi de vopsea a suportat cerul românesc, dar schimbări majore nu s-au produs. Iată dovada peremptorie că încă flămânzim după normalitate, după demnitate, în lupta dusă cu armele epigramistului : 
  
Noi şi Europa 
  
Ne găsirăm, hopa-ţopa 
  
Când domol, când răspicat, 
  
Să intrăm în Europa. 
  
Vorba e: în ce-am intrat?... 
  
"Minunile" economiei de piaţă 
  
Cu sfinţii nu mai sunt probleme. 
  
Guvernul face-acum minuni, 
  
Ne-a creştinat pe toţi: de-o vreme 
  
Trăim în post şi-n rugăciuni! 
  
Victorie ! 
  
Ieri înjuram cu pumnii strânşi la gură 
  
Să nu ne-audă o lepădătură. 
  
Dar a venit şi marele succes: 
  
Azi înjurăm pe faţă. Şi... mai des! 
  
Duel? 
  
Că mă-njură-n gura mare, 
  
Mulţumit sunt şi cu-atâta. 
  
Luptă omul cu ce are: 
  
Eu - cu spada, el - cu bâta! 
  
1959 
  
Am tras cu tunu-n cai atunci, 
  
Că prea ne ajutau la munci 
  
Şi-n locul lor, mereu mai rari, 
  
Ne procopsirăm cu... măgari! 
  
Acestea două le-am invocat gândindu-mă la dna Ligya Diaconescu « Doamna Limbii Române », în lupta cu balaurii orânduirii care, după ce că ne-au privat de hrana fizică, ne mai privează și de hrana spirituală, insultând-o pe aceea care a adus timpul și energia drept ofrandă pe altarul limbii române, pentru a institui sărbătoarea naţională « Ziua Limbii Române », pe 31 August. 
  
Unui senator care tace 
  
Iată, mi-a căzut o fisă, 
  
Doar pe el nu-l poartă valul. 
  
Ştie că doar gura-nchisă 
  
Ţine bine caşcavalul. 
  
Recurs 
  
Poate pare cam obscură, 
  
Însă asta-i teama mea: 
  
Nu de-acela ce mă fură, 
  
Ci de cel ce vrea să-mi dea! 
  
Vremuri 
  
Oricum o dai, oricum o-ntorci, 
  
Se schimbă lumea, vrei nu vrei. 
  
Ieri pâinea o dădeam la porci 
  
Azi n-o mai dăm, că ne-o iau ei. 
  
Sătul de lupta zadarnică, donquijotescă, umoristul își află acedia sau ataraxia, întocmai ca Hyperion, în încheierea celebrului poem eminescian : « Trăiţi în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece,/ Iar eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor și rece. » În varianta lui Cănăvoiu : 
  
Vivat libertatea 
  
Sunt liber de la tălpi la gât - 
  
În rest, e totul mizilic. 
  
Nu vreau să spun decât atât: 
  
Că nu mai vreau să spun nimic! 
  
Iar, ca să mai demonstrăm că geniul poate fi suspectat de orice, afară de orgoliu, n-avem nevoie decât de această ultimă epigramă, invocată în acest demers : 
  
Moravuri artistice 
  
Lipsit de oarba vanitate, 
  
Da Vinci nu-şi semna pictura. 
  
Acum primează, din păcate, 
  
Nu opera, ci... semnătura! 
  
Reverberaţiile acestei teme s-au tradus, în meditaţiile mele, prin epigrame și fabule, dar, fiindcă premiul acordat de juriu a fost pentru fabule, voi reliefa, opinia mea, printr-o epigramă remarcată de dna Elis Râpeanu, singura femeie doctor în epigramă, și prin cele cinci fabule, sentimentul care pune stăpânire pe noi atunci când incompetenţa care « se descurcă » e ridicată la rang de calitate : 
  
Motto-ul meu : Se vede mai bine cu ochii închiși. 
  
Ziua Curăţeniei 
  
Ne străduim cumva și noi, 
  
Ţara să ne-o păstrăm ţara curată: 
  
Scăpăm, adesea, de gunoi, 
  
Dar de gunoaie, niciodată ! 
  
Povestea porcului(actualizată) 
  
A trecut furtuna peste sat, 
  
Podul, șubred, a fost dărâmat ; 
  
A spus atunci o vrăjitoare 
  
Că porcul poate să-l repare. 
  
S-au strâns, ad-hoc, vreo câţiva grauri, 
  
De capodopere vagi fauri, 
  
Şi-au declarat că ei sunt sceptici, 
  
Că porcii-i par cam epileptici, 
  
Că ar avea mai multă pompă, 
  
De-ar merge-un elefant, că-n trompă 
  
Ar sta puterea constructivă, 
  
Sau, cel puţin, cea constrictivă, 
  
Dar, cum plecă, așa se-ntoarse, 
  
Văitându-se că îi sunt stoarse 
  
Puterile, inteligenţa, 
  
Că l-a surprins impertinenţa 
  
Acelui care legiuiește 
  
Cine pe cine păcălește, 
  
Şi care, cui să-i sufle-n ciorbă, 
  
Cât despre ajutor, nici vorbă! 
  
Au decis, atunci, că-i de bon ton 
  
Să meargă-un animal autohton : 
  
Un bizon, un bou sau chiar un cal, 
  
Cel mai prezentabil animal, 
  
Dar s-au întors și ei, se pare, 
  
Cu cozile între picioare. 
  
Vulpea, enervată, le-ar fi spus 
  
Celor ce, învinși, priveau spre-apus : 
  
-Eu cred că destul am așteptat, 
  
Vreau să plece porcul la Palat ! 
  
Cum, din nămol, l-au smuls degrabă, 
  
Nu-și mai vedea râtul, de treabă : 
  
Primit cu-alai, chiar de la scară, 
  
A rezolvat tot până- n seară. 
  
Surprinși de-așa realizare, 
  
I-au adresat o întrebare: 
  
De ce ei n-au putut să facă 
  
Ce-a făcut unul scos din cloacă ? 
  
-Peste tot pe unde am trecut, 
  
Meritul mi-a fost recunoscut 
  
Şi n-a trebuit să am idei: 
  
La Palat sunt toţi colegii mei! 
  
Morala 
  
Dacă te afli în dilemă 
  
Şi n-ai soluţii la problemă, 
  
Mintea, în zadar, o să ţi-o storci, 
  
Dacă n-ai relaţii printre porci ! 
  
Capra promovată 
  
Bine hrănită prin pășuni, 
  
O capră a făcut minuni, 
  
Fiindc-a umplut o găleată 
  
Cu lapte și-a fost promovată 
  
Instant, în staulul bovin. 
  
Vacile s-au mirat puţin 
  
De evoluţia căprească : 
  
-Poate,-ntre timp, o să mai crească, 
  
Şi-au explicat ele măsura, 
  
Umplându-i, și ei, cu fân, gura. 
  
Capra-ncepu să facă nazuri, 
  
C-a dat peste așa necazuri : 
  
-Eu numai muguri am mâncat, 
  
N-am pus pe limbă fân uscat, 
  
Mi-ar mai lipsi, peste vreo lună, 
  
Să-mi pun potcoave, ce,-s nebună ? 
  
Neștiind însă-n ce să creadă, 
  
Se ţinea, totuși, de cireadă : 
  
-Azi, unde mergem, fetelor ? 
  
-Mergem în sat, la coafor! 
  
-Un coafor al vitelor, 
  
Credeam c-aveţi doar abator?! 
  
-Vai, în sfârșit, mi se arată 
  
O specie emancipată, 
  
Dar pare tare obosită 
  
Şi merge, bleagă, ca o vită! 
  
-Drăguţă, zise cea păţită, 
  
Vin de la montă și-s strivită, 
  
Ne-au muls în cursul săptămânii, 
  
În week-end, vor viţei stăpânii, 
  
Hai, pune-ţi clopoţei de aur 
  
Şi mergi, că-i rândul tău, la taur! 
  
Morala : 
  
În timp ce-o ascundea în fân, 
  
Îi zise, blând, un un ţap bătrân : 
  
-Când prea rapid ai promovat, 
  
Ai grijă la ce-ai salivat, 
  
Că, de rămâi însărcinată 
  
Cu taurul, ești terminată ! 
  
Concurs de secretare 
  
Într-o rezervaţie bizară 
  
Boul căuta o secretară, 
  
Că mai avusese o junincă, 
  
Dar, cum se-nvăţase la palincă, 
  
Încurca mesajele primite, 
  
Se ţinea cu greu pe trei copite, 
  
Cât despre telefoane, ce să spun : 
  
Mugea săracul bou, ca un nebun, 
  
Până-i făcea junca legătura, 
  
Termina bugetul cu factura... 
  
În rezervaţie când a ajuns, 
  
Întâi, o antilopă i-au adus, 
  
Apoi o zebră, o girafă, dar 
  
Toate-ncercările-au fost în zadar: 
  
Dacă-i sta-n putinţă, să aleagă 
  
Una care viaţa să-i mai dreagă. 
  
La toate, boul le găsea cusur, 
  
Voia ceva mai graţios, mai pur 
  
Decât o libelulă sau o stea 
  
Să-i soarbă, din privire, dragostea, 
  
Așadar, fiind cu neputinţă, 
  
Să găsești asemenea fiinţă, 
  
Boul nostru declară, spre seară, 
  
Că se-ntoarce fără secretară. 
  
Pe când să plece, auzi un glas 
  
Şi, ca trăsnit, făcu-napoi un pas : 
  
-Cum stăm uimiţi, ca niște sărăntoci, 
  
Dar cine-i posesoarea unei voci 
  
Care ne-a-ntors din drum, ne-a-ntors pe dos, 
  
Cine-ar putea cânta așa frumos ? 
  
Eu sunt, stimate și iubite bou, 
  
Rinoceriţa-nchisă în depou, 
  
Până ce-mi fac șură pe măsură 
  
Pentru adorabila-mi structură ! 
  
Mut de admiraţie,-atunci, boul 
  
Își pupă, direct în bot, cadoul 
  
Așteptat, de-atât amar de vreme, 
  
Să-i rezolve grabnice probleme ! 
  
Şi-n timp ce lumea îi privea cu jind, 
  
Plecară-n doi, mugind, rinocerind... 
  
Morala : 
  
Când participi la așa selecţii, 
  
De la rinoceri poţi să iei lecţii : 
  
Nu contează arta, nici cultura, 
  
Ci contează cum te dai de-a dura ! 
  
Veta și tableta 
  
Venind cu o tabletă, nea Mărin, 
  
-Mi-a dat-o șeful, pentru-o zi, s-o ţin, 
  
Îi spuse el soţiei sale, clar, 
  
Răspund de ea, o am pe inventar... 
  
-Ai grijă-atunci, nu te desparţi de ea, 
  
Să nu ne-o fure, cumva, careva ! 
  
Așa că, încălzit c-un kil de vin, 
  
O și luă la studiat puţin : 
  
Norocul dădu buzna peste el, 
  
Găsi, din prima, un fotomodel. 
  
Cum picioare lungi și silicoane 
  
Nu găseai prin orișice cotloane, 
  
Uită, pe loc, de vechi îndatoriri 
  
Şi, navigând pe apele subţiri 
  
Ale ecranului impertinent, 
  
Uită și că nu-s bani de-abonament, 
  
Nici de mâncare, nici de tratament 
  
Şi aţipise, legănat de-un vis, 
  
Dar, cum amorul trece prin stomac, 
  
Se deșteptă, să-i afle, burţii, leac; 
  
Cu deznădejde-n rafturi căutând, 
  
Trântind, bodogănind și înjurând, 
  
Își trezi, din somn profund, consoarta, 
  
Să-l hrănească, nu să stea ca moarta! 
  
Ea însă îi zâmbi, zicând prin somn: 
  
-Iubite soţ, servit ești ca un domn, 
  
Cât timp te-ai odihnit,epuizat, 
  
Pe WatsApp iute cina ţi-am postat ! 
  
Morala: 
  
De le pari, ţâfnoșilor, banală, 
  
Vindecă-i cu- o cină virtuală ! 
  
Referinţă Bibliografică:
De Centenar, în orașul celor doi cioplitori cosmici : Brâncuși-Cănăvoiu / Rodica P. Calotă : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2865, Anul VIII, 04 noiembrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Rodica P. Calotă : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Rodica P. Calotă
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!