CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Poezie > Vremuri >  




Autor: Rodica Elena Lupu         Ediţia nr. 2839 din 09 octombrie 2018        Toate Articolele Autorului

ÎNCĂ O REEDITARE NECESARĂ

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
În numărul anterior al acestei reviste colegul Mihai lordănescu a recenzat volumul de debut al scriitoarei și editoarei Rodica Elena Lupu, cu un titlu arborând modestia sau, poate, dificultatea, artei poetice, Printre silabe (1986), cu ocazia reeditării acestuia, după mai bine de 30 de ani. Cu poezia Clipa care încheia respectivul volum avea să se deschidă cel de al doilea, Solitar (1988), ambele apărând la finele deceniului literar nouă în care s-a înregistrat o explozie fără precedent a liricii românești eliberate de constrângerile ideologice cărora le-a plătit un tribut dintre cele mai grele nume mari ale literaturii noastre.  
Editura DACIA, în complicitate cu cenzura draconică a epocii, a favorizat apariția celor două cărți din care, la reeditare, nu a trebuit să fie operată nici o „excludere“ din motive de conformism politico-ideologic, ci doar, în cel de care ne ocupăm aici, din cauza exigențelor autoarei. Meritul revine, desigur, în primul rând, poetei a cărei inspirație sănătoasă, pe linia unei poezii tradiționale, se cuvine elogiată fără rezerve. Din această perspectivă, volumul Solitar, ca și volumul de debut, menționat deja, sunt cărți de viață lungă.  
Subliniem coincidența fericită pentru o poetă ardeleancă de a sărbători, în anul-centenar al Marii Uniri, trei decenii de la editarea unui volum menit a-i fixa, fie și numai prin titlu, locul singular în peisajul literaturii noastre și, cu atât mai mult, al generației nouăzeciste.  
Cartea debutează, cum spuneam, cu poemul Clipa, emblematic pentru scrisul autoarei ce avea să probeze, ulterior, o multilaterală înzestrare și o prodigioasă activitate de editor. Privind retrospectiv la traiectoria luminoasă a scriitoarei ce și-a pus semnătură pe 75 de volume, poemul acesta anticipa strălucitele-i valențe creative:  
clipa nu este har,  
ci e drum  
sau hotar“.  
Lucrul este posibil pentru că  
„atunci când devine fior  
(omul) o scrie,  
o cântă,  
o poartă  
ca pe propria-i soartă“.  
De la această filosofie stenică, în maniera și viziunea ce-i sunt proprii se revendică evantaiul tematic ce-i definește natura poetică și fondul gândirii: dragostea de țară manifestată prin atașamentul profund față de locul nașterii, de familie, de peisajul natural înconjurător, în general specific mirificei părți de țară din care provine (acasa sa fiind Războieni-Cetate, judeţul Alba, în Munții Apuseni, cum ține să consemneze în poema Altă primăvară, cu o floră și faună încrustate pentru totdeauna în memorie.  
Multe poeme se constituie într-o veritabilă cronică a satului (natal) transilvan, talentul descriptiv al autoarei confirmând adagiul at pictura poesis. Universul său tematic includeri eternul feminin, cu descrieri ale relațiilor de cuplu, ori etalarea unei biografii reale nu ficționale, printr-un solilocviu permanent, de maximă reflexivitate, în care formulele orale, colocviale sporesc autenticitatea trăirilor și îndeosebi a retrăirilor unor momente, episoade sau epoci ale vieții (copilăria, de exemplu).  
Rodica Elena Lupu închină mamei unele dintre cele mai sensibile și emoționante poeme, putând sta alături de marii poeți care au abordat această pretențioasă temă, de la Eminescu la Mircea Micu și Ion Brad. Fie și numai acest aspect ne îndreptățește să-i acordăm statutul de autentică/poetă! Evocarea bunicii, a bunicului, alături de cea a mamei și tatălui, ne transportă pe toți în lumea mirifică a copilăriei, prin alăturarea între lumea dinafară și cea dinăuntru la care conduce utilizarea cuvântului, mai precis, în termenii filosofului centenar Mihai Șora, prin explicarea orientată spre afară și implicarea, deschiderea spre înăuntru. Lirismul autoarei se reclamă de la o astfel de transpunere a ființei gânditoare.  
Propensiunea spre formulări aforistice, cugetările ce se ivesc astfel, apelul la concepte filosofice (realitate, ideal, dragoste, moarte) alcătuiesc un alt segment al liricii poetei, impregnarea acesteia cu idei transformându-i poemele în micro­eseuri:  
Realitatea  
și idealul  
sunt unul  
și același lucru.  
Viața  
nu e o chestiune de a alege  
între realitate  
și ideal,  
ci de a le împăca" (Realitate și ideal);  
Amintirea  
e mai puțin un dar  
decât o tristețe  
a spiritului  
singur  
Cel ce nu speră nimic  
nu poate deznădăjdui  
niciodată… (Eu, cea adevărată...).  
Iată o definiție în cheie morală a Tăcerii:  
E virtutea  
care-i încununează  
pe cei puternici  
și refugiul celor slabi,  
modestia celor mândri  
și mândria celor umili,  
prudența celor înțelepți,  
și, mai ales  
bunul-simț  
al nebunilor...“ (p.114).  
Versurile poetei încorporează, cu bune rezultate, cugetări – aforisme extinse, neîngrădite stilistic de laconismul expresiei – ca în aceste exemple:  
Alungat de om  
de pe pământ  
și din cer  
Dumnezeu și-a găsit  
ultimul refugiu,  
inviolabil,  
în chiar inima omului“ (Iubire și dăruire);  
De fiecare dată  
când omul iubește  
în afara lui,  
face, conștient  
sau nu,  
un act de credință“ (Două iubiri);  
„E dureros  
să reduci idealurile  
la deșertăciuni lumești  
și e la fel de dureros  
să constați că  
aceste deșertăciuni  
sunt într-adevăr  
idealurile înseși…“ (Dragoste și moarte). Etc.  
Unele poeme – puține la număr – au fost eliminate de autoare care a considerat, poate, că se apropiau prea mult de condiția reportajului literar sau de profesarea unei pedagogii sociale explicite. Exigența sa de astăzi a operat și prin neincluderea în sumar a unor poeme care, la data apariției lor, probau un curaj civic exemplar, titlurile acestora fiind concludente: Spirit comun, Mărturisire, Crăciunul. A păstrat, din această categorie, poezia Bunica, în care biserica și ritualurile ei, credința, omniprezența divinității stau mărturie despre concepțiile de simplă și în același timp înaltă spiritualitate de care erau animați cei ce ne-au precedat. S-ar cuveni citată în întregime, pentru aceste virtuți, poema în chestiune.  
Autobiografia lirică (a autoarei) – sentimentală și nu numai – constituie marca stilistică a acestei poezii de înaltă, răscolitoare vibrație, traversată de sentințe a căror ideatică impune:  
Nu-i întotdeauna ușor  
să fii om  
și cu atât mai puțin  
să fii pur;  
dar a fi așa, adică pur,  
înseamnă a regăsi/acea patrie,  
acel spațiu al sufletului  
unde îți simți înrudirea cu lumea  
și unde bătăile sângelui  
se confundă  
cu pulsațiile violente/ale soarelui/  
în amiază“ (Să fii om).  
Cu asemenea eseuri lirico-morale, filosofice chiar cum sunt cele intitulate Va fi sau nu va fi. Și dacă?, Revedere, contactul cu poezia Rodicăi Elena Lupu ne îmbogățește, ne înalță sau cum spune atât de frumos poeta: „înflorim, înmiresmăm" (Punct) .  
Să mai spunem, în încheiere, că trei dintre poeziile mari ale volumului – Condiție existențială. Mama și Rău ascuns – ar merita analize detaliate, excedând cedrul unei cronici.  
Și tot trei dintre importantele poeme prezente în volum poartă titluri eminesciene: O, mamă, dulce mamă... Revedere, Și dacă?. Să nutrească, poeta dorința secretă de a fi – și în acest fel – în preajma „Luceafărului“, aflându-se sub fascinația unora dintre cele mai frumoase poeme ale geniului național?!  
* Rodica Elena Lupu. „Solitar”, Poezii. Editura ANAMAROL, 2018, 130 p.  
 
George Corbu, Preşedinte U.E.R.  
Revista ACASĂ, Anul XI, nr.2(36)- 2018  
Referinţă Bibliografică:
ÎNCĂ O REEDITARE NECESARĂ / Rodica Elena Lupu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2839, Anul VIII, 09 octombrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Rodica Elena Lupu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!