O, Maică Preacurată, Preabinecuvântată,
Lumină-n veci să-mi fii și-a sufletului rază,
Strânge-mi degrabă pașii sub aripa-Ți curată
Și îngerii trimite-i să stea pe rând de pază.
Doar Tu-mi citești Măicuță în sufletul sărac,
Ce nu mai are crez, doar grele neputințe,
Cu-nvățătura Ta, grădină vreau să-l fac
În care să-nflorească doar crini și năzuințe.
O, Maică iubitoare, arată-mi strop de milă,
Căci am ajuns străină, orfană și pierdută,
La mâna Ta cea blândă, mereu mă-ntorc umilă,
Prin rugăciune-ți spun durerea mea cea mută.
La Domnul mijlocește iertarea și iubirea
Că vremea trece iute , eu pot pleca și mâine,
Ajută-mă Măicuță, să-mi aflu mântuirea
Și pașii să mă poarte doar pe cărări divine.
Amin.
