CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Stihuri > Semne >  




Autor: Raluca Faraon         Ediţia nr. 2598 din 10 februarie 2018        Toate Articolele Autorului

Raluca FARAON - LITOMORFISME (POEME)

 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
GENEZĂ  
 
Poemele sunt pajişti întinse unde pasc liniştite căprioare cu ochii blânzi  
aici curg ape bolborosind un esperanto al inimii şi minţii în răscruce  
unde timpul aleargă insomniac de la capătul zilei până la cel al nopţii  
cu ochii cât cepele călcând periodic peste ceasornice şi pendule bete.  
Realitatea zăpăcită şi ea refuză să se trezească să se apuce de treabă  
se ascunde sub pled şi mormăie îmbufnată lăsând cuvintele să se topească  
într-o confuzie de identitate să se facă poem la două la patru mâini deodată.  
 
 
ARTĂ POETICĂ  
 
eu suprarealist poate desuet sau de neînţeles în cotidianul imediat  
tu postmodernist actual şi cu trimiteri spre audienţa generală  
se poate scrie la confluenţa unor curente literare tocmai pentru că  
tendinţele acestea miros în lume a impostură şi a orgolii literare  
în final de fapt se scrie pe „tastatura interioară” acolo unde vibrează acut  
în afara timpului în afara spaţiului un amestec bizar de inimă raţională  
 
 
ATUNCI CÂND SCRIU…  
 
femei cu plete lungi şi cântând din tălpi  
transformă strugurii în vin care-ţi ia minţile  
care te face să râzi în hohotele eliberatoare  
ale uitării sinelui albastru ale naşterii sinelui de foc  
 
atunci când scriu  
realitatea devine o panteră neagră îmblânzită  
care toarce o vreme cu ochii scăpărând de satisfacţia  
unei prăzi sângerânde care s-a împotrivit  
atât cât a fost necesar  
pentru plăcerea irezistibilă a vânătorii-luptă  
pe viaţă şi pe moarte  
 
doar atunci  
 
 
MUZEUL INIMII  
 
în piept mi se născu brusc o avangardă  
vopsea lemn metal bucăţi de ziar alandala  
câteva vegetale ofilite un ghem de câlţi  
un suspin un arcuş rupt de vioară  
la care nici nu s-a cântat vreodată  
o fugă de Bach un mănunchi şuierat de regrete  
o toamnă bolnavă o avangardă care mă incomodează la mers  
mă face să tuşesc periodic mă orbeşte în plină zi  
şi mă ţine pe marginea nopţii până când la cântatul cocoşilor  
mă prăbuşesc în somnul diurn ca un gardian al muzeului de artă  
plictisit pentru că nimeni nu mai vizitează  
culoarele art-nouveau ale inimii mele primitoare  
 
 
SCRISOARE  
 
mi-aş dori să-ţi scriu ca unui prieten, dar mi-e teamă  
că voi da de un zid gol, peste care s-au prăvălit crustacee  
aduse de apa coşmarurilor de zi şi de noapte  
luni am primit un pumn în stomac  
marţi încă simţeam gustul sângelui  
miercuri am riscat şi m-am prăbuşit în gol  
dar m-a prins din spate zâmbetul blând al poetului  
care a aruncat poemele peste umăr  
iar ele părăsitele s-au ascuns în visele noastre  
de aceea joi am visat că sunt o meduză peste gura uscată a tăcerii tale  
pe care o înăbuşeam şi ea scâncea ca un pui de pasăre chinuit de frig  
vineri continuam să locuiesc în visele poemelor abandonate  
m-am trezit cu o memorie de împrumut  
care se ciondănea cu pretenţia mea de originalitate  
una avea de partea ei greutatea vârstei alta elanul adolescentin al neştiinţei  
sâmbătă am alungat la rândul meu poemele în memoria colectivă  
atunci am fost pe de-a-ntregul originală şi liberă  
iar duminică am respirat uşurată  
pentru că nu ştiu să scriu nimănui ca unui prieten  
 
 
DEFINIŢIE I  
 
Sunt o filă de carte,  
amestec dubios de apă şi piatră.  
De fiecare dată când vrei să mă citeşti,  
mâinile tale se înţeapă în colţuri tăioase, se spală  
apoi de sânge şi se întreabă firesc dacă merită  
să o ia de la capăt…  
 
În jurul meu cresc păduri de organisme la fel de ciudate:  
amestec de lut şi cioburi, amestec de lemn şi vin gelatinos,  
amestec de aripă şi ochi de oţel care priveşte fix aurora boreală  
din lumea mea de litere aşezate corect de la stânga la dreapta.  
 
Deodată, literele zboară ca în urma unui uragan albastru  
şi fila care sunt caută bezmetic o poveste care s-o îmbrace.  
 
 
ÎNCEPUT  
 
Când citeşti o poezie superbă care nu îţi este dedicată, când realizezi  
că în inima ta stătea confortabil un bărbat care mângâie pe furiş o altă femeie,  
evadând când nu eşti atentă şi întorcându-se cu un parfum liric necunoscut, amarnic,  
te transformi într-o gorgonă, zeitate care scoate pe nări poezii ce ard nervoase  
prin care calci în picioare timpul, spaţiul, iar memoria cărnii o faci curată ca lacrima.  
 
După care îl strângi de prin colţul tristeţii în care l-ai aruncat cu bună ştiinţă  
şi-i spui: „Vezi, nimeni nu ştie să scrie mai bine ca mine, rămâi aici în inima mea,  
trăieşte liniştit şi atinge-mi doar mie arterele cu sânge sălbatic, respiraţia întretăiată  
soarbe-mi-o fără teamă, pentru ca poezia să se nască din noi ca un copil fericit care  
ne îmbrăţişează pe rând spaimele, vinovăţiile şi goana spre moarte.”  
 
 
TĂCERE  
 
Ai supravieţuit poemelor mele  
în care te alungam periodic,  
ai rezistat plânsului meu insidios  
care curba vocalele şi topea consoanele  
până când sensul cuvintelor ameţea  
şi nimeni nu mai înţelegea nimic.  
 
Te-ai prefăcut că nu pricepi aluziile culturale,  
dar te-ai încăpăţânat să mă citeşti până când  
emoţia a gâtuit răspunsul pe care mi-l datora  
iubirea ta, de care fugi, încă, ruşinat şi haotic…  
 
 
LITOMORFISM  
 
ca un zid de piatră roşie sunt anii care s-au scurs între noi  
mă apasă în tâmpla stângă şi-mi murdăresc obrazul de sânge  
o avalanşă de cadavre: cuvinte cu zgura amară…  
întind mâna, dau de privirea ta fixându-mă încruntat  
şi mâna mă doare!  
unde eşti, vânt sălbatic şi tandru?  
au înflorit toate tristeţile mele adormite  
uite-mă acolo, platoşă în faţa timpului  
şi timpul îngenunchează  
şi chipurile noastre se transfigurează  
 
 
TREZIREA – LAMĂ DE CUŢIT ÎN CARNEA REALITĂŢII  
 
Mă scufund în apele somnului, cofă din lemn scorojit: poate  
că am să uit chipul tău, poate braţele tale se vor destinde  
şi vor deveni grumazul unui armăsar tandru care mă poartă,  
arcuindu-mă în spirala cântecului, dincolo de moarte…  
 
Însă mă trezesc deodată în zgomotul apei rănite,  
ca şi cum aş aduce din negura fântânii cofa ţăndări,  
udă, dar complet nefolositoare…  
Din nou femeie cu gura coclită de fierea absenţei,  
din nou carnea-mi făcută ţăndări în aerul rece…  
-----------------------  
Raluca FARAON  
Bucureşti, 10 februarie 2018  
Referinţă Bibliografică:
Raluca FARAON - LITOMORFISME (POEME) / Raluca Faraon : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2598, Anul VIII, 10 februarie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Raluca Faraon : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Raluca Faraon
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!