CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Eseuri >  




Autor: Radu Olinescu         Ediţia nr. 2747 din 09 iulie 2018        Toate Articolele Autorului

LENEA, MUNCA ȘI ....DEPRESIA
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
LENEA, MUNCA ȘI..... DEPRESIA 
  
1. LENEA 
  
Există o relație directă între aceste subiecte ? Pornind de la consecințe, un raport recent OMS a demonstrat că în lume, peste 350 milioane de oameni suferă de DEPRESIE. Această boală a devenit a doua cauză de dizabilitate după cele cardio-vasculare. Mai mult, MUNCA pare să fie mult implicată printre cauzele depresiei. Dar, această relație este mult mai complicată. Astfel, timp de trei zile, peste 500 medici (cu diferite specialități), farmaciști, psihologi, sociologi și ziariști au discutat această relație în cadrul Conferinței Interdisciplinare, Stresul, Anxietatea și Depresia. (S.A.D.). Bineînțeles, că nu s-au obținut concluzii clare. Din cauza complexității domeniului, acest eseu va apare în două părți. 
  
Domeniul tratat în acest eseu este mult mai vast și poate fi subiectul nu-numai al unei conferințe, dar și al multor cărți. Aparent paradoxal, o abordare științifică a acestei complicate relații trebue să înceapă cu Lenea. 
  
Despre LENE s-au publicat foarte multe cărți și studii. Citez cele mai importante, Paul Lefargue, Dreptul la Lene, apărută în 1880 și tradusă în 26 limbi, inclusiv în română, dar și cartea Bucuria Lenei scrisă de P.Axt, și Michaela Axt-Gadermann, best-sellers mondial, publicată în 2016. 
  
După cum spunea scriitorul R.A.Heinlein, LENEA este un factor de progres al omenirii. Progresul tehnologic, spiritual, filosofic a fost realizat de oameni leneși, care au căutat căi mai ușoare pentru a realiza ceva. Mai mult, s-a ajuns la concluzia că oamenii se trag din unele maimuțe, care nu s-au mai urcat în copaci după cules banane, căci au preferat să le dea jos cu ajutorul unui băț. Desigur, această afirmație este mai teribilistă, tocmai ca să sublinieze importanța GÂNDIRII în progresul omenirii. 
  
Desigur, subiectul ar trebui inițiat creaționist, după care lenea parasi-diacă a fost un dar ceresc, de care au beneficiat Adam și Eva, pe vremea când ascultau de Dumnezeu. Evident, gonirea din Rai a impus MUNCA, drept o pedeapsă, devenită necesitate pentru a trăi. Acest mesaj s-a transmis subliminal în cursul desvoltării omenirii, munca devine evidentă și necesară încă acum aproximativ 12.000 ani, odată cu apariția Agriculturii. Se pare că strămoșii omului o duceau destul de bine, culegând, iar vânatul le ocupa doar câteva ore. Se pare că Lenea și cu Inteligența se ajută reciproc, căci încă din PreIstorie marea masă a omenirii a fost obligată să muncească, pe când cei mai deștepți (conducători, nobilime,războinici, preoți) au rămas să conducă ducând o viață de huzur, cu lene și ocupații plăcute și rentabile . Această tendință s-a păstrat și în epoca noastră. 
  
Evident, se impune o concluzie neplăcută. Marea masă a omenirii trebuia convinsă să muncească, încurajată prin texte convingătoare la început religioase, apoi spirituale, morale și chiar filosofice. Prin astfel de texte, inclusiv fabula celebră, Greierele și Furnica, marea masă era convinsă că lenea este un păcat, munca este o îndatorie religioasă, iar profitul era în favoarea tuturor, cu excepțiile acceptate pretutindeni. 
  
Deabea după revoluția tehnologică din anii 60 ai secolului trecut, au început să se raspândească îndoieli. Tineretul american a respins războiul din Vietnam și a descoperit avantajele mișcării Flower power (forța florilor), de fapt a unei vieți modeste în grupuri, dar cu muzică și dans. În sprijinul lor au apărut statistici, după care leneșii trăiesc mai mult, chiar dacă mulți au dus o viață modestă. După cartea scrisă de psihiatrii Axt, orice ființă posedă genetic o anumită cantitate de energie vitală. O viață stresantă, cu muncă grea, cu sporturi epuizante, vor consuma mai repede resursele noastre energetice. O viață stresantă determină hipertensiune, eliberarea de cortizon (hormonul stresului) și formarea de radicali liberi cu consecințe nocive organismului. O viață relaxantă, cu râs și bună dipoziție determină efecte benefice mai mari decât alergarea și sporturi extreme. 
  
Din motivele menționate mai sus, în nici o cultură, lenea nu este lăudată. Din contra, pretutindeni, lenea este stigmatizată. Dar de ce numai în limba română există atâtea sinonime, cum sunt lenevie, trândăveală, parazitism, puturoșenie, indolență, delăsare, lâncezeală, indiferență, apatie, inerție, comoditate, chiulangiu, etc. Iar leneșii sunt stigmatizați prin pierde-vară, fluieră-vânt, puturoși, arde gazul, cu mâinele în sân, cu mâinele sub cur, taie frunză la câini, freacă menta, cu ochii în tavan, muieți-s posmagii. 
  
Ne aflăm într-un adevărat paradox al vieții, prin care tânjim după o viață tihnită, cu posibilități de lenevie și huzur, dar le stigmatizăm oriunde, și pretutindeni. Te îndopi cu mâncare, iar apoi ții o morală despre slăbire. 
  
Se pare că cel mai mare dușman al lenei este AMBIȚIA. Dar, dacă vrei mai mult în viață, trebue să te agiți și să muncești, să-ți faci relații, ca în final să ai ceva avere și ...să poți lenevi în tihnă. 
  
Acest paradox a fost stabilit încă din Antichitatea greco-romană, de asemenea întâlnit în toate societățile umane. Munca era rezervată doar pentru sclavi și cei săraci. În polis-ul grecesc și otium roman, clasa conducătoare se putea ocupa de filosofie, artă, vânătoare și comploturi politice. Și bine-înțeles ....mâncau bine. Textele religioase au consființit această stare. Iar acest paradox se menține, evident și în epoca noastră. 
  
Doar că, datorită marilor schimbări morale, sociale și revoluționare sprijinte prin impresionantele realizări tehnice de la sfărșitul secolului XX mulți tineri vor să muncească mai puțin, poate să lenevească și să se distreze!!! 
  
Referinţă Bibliografică:
LENEA, MUNCA ȘI ....DEPRESIA / Radu Olinescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2747, Anul VIII, 09 iulie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Radu Olinescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Radu Olinescu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!