CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Eseuri >  




Autor: Radu Olinescu         Ediţia nr. 2560 din 03 ianuarie 2018        Toate Articolele Autorului

PLĂCEREA DE A GĂTI !
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
A trecut perioada Sărbătorilor de iarnă și ...desigur, putem observa consecințele în urma exceselor culinare inevitabile. Dar oare, numai iarna ? 
  
Ați observat câte emisiuni gastronomice se pot viziona la televizor ? Fiecare canal TV 
  
are o emisiune culinară. Ați remarcat cu câtă emoție se implică participanții la aceste emisiuni, neegalate la concursuri bazate pe cunoștințe generale ? Ba chiar există canale special dedicate acestei ocupații, cum este Paprika. Mai mult, orice film documentar cu caracter geografic sau turistic conține către sfârșit o bună parte dedicată specificului culinar local. Ba chiar, când vizitezi o țară străină, testarea meniurilor locale este una dintre cele mai răspândite ocupații, desigur după cea de cumpărături la chilipir. 
  
Atenția mare acordată gătitului include concursuri de tipul Master Chef sau explorarea specificului culinar turistic care fac parte din marile schimbări ce au avut loc după 1989. De fapt, fără a face o istorie a gătitului, mese copioase au existat din negurile Istoriei...dar nu pentru toți. Diferențierea între mesele copioase și cele sărace a avut un caracter social, preferențial clasei conducătoare formate din nobili și cler, ulterior adăogându-se și burghezia. Desigur, mai intervine factorul local, resursele alimentare. De exemplu, recent am văzut un film documentar despre Laponia, în care realizatorul era oaspetele unei familii eschimoase, care la servit cu carne uscată de ren... ca singurul meniu la toate mesele zilnice. 
  
Monotonia regimului alimentar a fost caracteristică majorității populației omenirii timp de zeci de mii de ani. Stadiul de culegător/vânător a predominat mii de ani, fiind totuși suficient pentru a face față condițiilor de viață existente. Dar, iată că nutriționiștii moderni (o meserie bine apreciată) au ajuns la concluzia că regimul alimenar din epoca de piatră ...era cel mai sănătos. Din examinarea fosilelor găsite s-a ajuns la concluzia că acum zece mii de ani, omenirea suferea de mult mai puține boli degenerative (cardiovasculare, cancer, boli autoimune, etc). Ce mâncau strămoșii noștri ?. Răspuns....ce găseau și ce porție primeau ! Greutatea găsirii unei hrane sigure provenită din vânat a determinat marile migrații ale hominizilor ce au dus la colonizarea tuturor continentelor. O altă consecință a Dietei din Epoca de piatră este Teoria Restricției Calorice (mai puțină mâncare sățioasă), ca metodă eficientă de slăbit. 
  
Dar, resursele locale reprezintă un factor decisiv, astfel că spre deosebire de animale, la care, în mare parte există o monotonie a hranei, omul a variat hrana adăogând la carnea la grătar și unele plante sau rădăcini...care au condimentat meniul. Așa au apărut primii masterchefi, desigur bărbați, asigurând o specializare ....rentabilă. Prăjirea cărnii la grătar este printre cele mai ancestrale obiceiuri alimentare, valabil și acum pretutindeni în lume. În plus, bărbații sunt cei mai mari adepți al grătarului 
  
Gătitul mâncării ne mai oferă multe surprize teoretice și practice. Astfel într-un eseu publicat anul trecut am arătat că în stomac și intestine mai avem aproximativ o sută de milioane neuroni, care formează un al doilea creier, strâns legat comunicativ cu cel din cap. Acest Al DOILEA CREIER din stomac primește informații mai ales de natură nervoasă. O supărare, mânie, mai ales stres mental sunt transmise imediat stomacului, care răspunde prin modificarea apetitului, cu mari variații individuale. La supărare, unora le este foame sau sete, alții numai pot mânca. Dar cel mai grav, cu consecințe patologice sunt produse de un stres puternic. Stări patologice de bulimie (poftă mare) sau invers de anorexie sunt provocate de un stres puternic. Mai mult, boli incurabile ca diabetul sau cancer apar în urma unei traume psihice. Adolescenții și femeile sunt cel mai mult afectați, chiar pe termen lung. 
  
Nu este de mirare că DIETA a devenit extrem de importantă, atât de amatorii, care vor să slăbească, dar și de profesioniști (medici, nutriționiști, psihologi). Dar iată un prim PARADOX. mâncarea și gătitul sofisticat au devenit subiecte de actualitate și de emisiuni TV promovând meniuri exotice, exclusiviste. În schimb, ce facem cu sfaturile nutriționiștilor de a mânca puțin și selecționat ? Se recomandă alimente bio-cultivate,fără pesticide, aditive chimice, îndulcitori sintetici, hormoni, lianți și emulgatori. Dar mergem la restaurante exclusiviste și încercăm mâncăruri din sud-estul Asiei cu mulți aditivi și arome adăogate. 
  
Mai există și un al doilea PARADOX al mâncării. Este cel bazat pe aspectul ...terapeutic. Emisiunile TV și reviste de divertisment conțin sfaturi culinare, dar mai ales recomandări bazate pe stilul de viață al unor vedete, sportivi sau oameni de succes. Acestea devin criterii de imitat al multor tineri. Rețele de socializare sunt pline de recomandări și de imagini cu exemple de siluete perfecte sau reușita unui tratament de slăbit. O conectare permenentă la astfel de imagini de succes poate produce frustări, invidie. Dacă se asociază cu necazuri, timiditate, dar mai ales stres, vor duce la cunoscutele tulburări alimentare, mai sus menționate (anorexie sau bulimie). Forumurile de pe rețele de socializare propagă astfel de tulburări prin exemple și sfaturi nerealiste, căci fiecare om are genetica și fondul psihic specific, astfel că nu toate tratamentele psihoterapice sunt aplicabile tuturor. 
  
Dar recent, o nutriționistă autorizată M.Vrânceanu ne anunță că a publicat o GENETICĂ NUTRIȚIONISTĂ, PERSONALIZATĂ, după care ....suntem ceea ce mâncăm. De fapt, bănuiam, dar ...nu eram siguri! 
  
Nici FOAMEA numai este ceea ce știam. Specialiștii au descoperit că există o foame fizică, naturală, deci normală, dar și mentală, cea indusă de reclame, de sugestie și recomandări. Dar cea mai interesantă este FOAMEA EMOȚIONALĂ, cea provocată de emoții, supărări, dar mai ales stres. Foamea emoțională este sursa tulburărilor alimentare amintite, frecventă la tineri, mai ales fete. Aceste aspect al foamei poate fi tratat mai ales psihoterapeutic și numai de cei competenți. Știați că printre cei dornici să ajungă masterchefi sunt mulți cu tulburări psiho-alimentare ? 
  
Știați că în România sunt aproximativ 10.000 localuri unde se servește mâncare, unde anual se cheltuie 10 miliarde de lei ? Este o recuperare după anii de restricții alimentare impuse de mersul Istoriei ? După entuziasmul acceptării fast-food-urilor din anii 90, acum ne-am regăsit o mândrie națională culinară (bună numai în acest domeniu). De exemplu, Sibiul are mai multe restaurante pe cap de locuitor decât Istanbulul sau Amsterdam. Dar grație numeroaselor festivaluri, unde mâncarea la tarabă se adresează direct vizitatorilor, tradiția noastră culinară este la loc de cinste. Barem în acest domeniu să fim mândrii de sarmalele și tochitura noastră tradițională/strămoșească 
  
Referinţă Bibliografică:
PLĂCEREA DE A GĂTI ! / Radu Olinescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2560, Anul VIII, 03 ianuarie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Radu Olinescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Radu Olinescu
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!