CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593



Acasa > Eveniment > Actualitate >  





(Cu) cartile pe masă (VII) de Prof.univ.Dr.Constantin FROSIN
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
APRECIERI ALE CRITICII LITERARE ROMÂNEȘTI 
  
Și deși doar opiniile poeților, criticilor și revistelor franceze ar trebui să conteze în cazul meu – doar un francez poate spune dacă o traducere este literară și dacă pare a fi scrisă direct în franceză, înțeleg că nu este așa, drept care voi spicui din aprecierile critice apărute în revuistica românească. 
  
Cotidianul gălățean VIAȚA LIBERĂ din 27 decembrie 1994, consemnează sub pana universitarului (pe atunci) Iulian Voicu : « Toată admirația pentru Constantin FROSIN,care a fost nu numai o gazdă perfectă, dar și un adevărat cunoscător al poeziei franceze contemporane. Traducerea asigurată simultan de CF a reușit să redea, într-o versiune ad hoc, prospețimea imaginilor folosite de elevele-poete”. (pagina 4 a ziarului citat). 
  
DANIEL CRISTEA ENACHE, într-un număr din CONTEMPORANUL. IDEEA EUROPEANĂ (din 2001), a scris un articol de două pagini mari despre subsemnatul, sub titlul ; IMAGINILE ROMÂNIEI, din care vom spicui : « Unul dintre frumoșii nebuni ai marilor traduceri este CF, a cărui intensă activitate de transbordare a culturii românești peste granițe, merită cu prisosință un stop-cadru. (…) Interesant e și faptul că traducătorul e dublat, în acest caz, de un poet exclusiv de expresie franceză. (…) Ceea ce nu-l împiedică a împinge din greu și la « carul de luptă » al altor poeți români, într-un impresionant efort de solidarizare. (…) Un veritabil tur de forță realizează CF în antologia POÈTES ROUMAINS DU XX-e SIÈCLE, apărută, în 1994, în colecția RÉSU, cu o introducere de Gheorghe CRĂCIUN. (…) Fixat definitiv ca « membru cu drepturi depline » al Europei culturale, prin distincțiile și nominalizările mai mult decât onorante. (…) Remarcabilul traducător Constantin FROSIN creează, printr-o muncă pe cât de tenace, pe atât de bogată în rezultate, o imagine a României, una din imaginile esențiale ale țării noastre. Nu-i așa că a fi european e, în ultimă instanță, o problemă de traducere ? » 
  
Bogdan GHIU, în articolul Urmuz – descoperit în Europa, apărut în Jurnalul Naţional din 25 martie 2002, pag. 14, scria: "Urmuz mai fusese publicat, şi nu doar o dată, dar ediţia despre care vorbim a alăturat textului românesc şi două excelente variante în engleză şi franceză, impecabil realizate (date fiind dificultăţile originalului) de Stavros DELIGIORGIS şi, respectiv, Constantin FROSIN". 
  
CORNELIA MARIA SAVU, în articolul său "MITICĂși pe franțuzește la Cartea Românească" (2002), consideră că : "Integrala MITICĂ are meritul de a propune o nouă lectură a textelor miticești … culminând cu tălmăcirea în franceză semnată de un MAESTRU, Constantin Frosin. Datorită harului său, MITICĂ sună inspirat, expresiv și plin de haz în limba lui Montaigne". 
  
Valentin PROTOPOPESCU, în revista Radio România și în Observatorul Literar nr. 122 din 25.06. 2002, afirmă: “Constantin FROSIN este, înainte de orice, un teribil traducător de literatură română în limba franceză, printre scriitorii tălmăciţi aflându-se EMINESCU, URMUZ, CARAGIALE, ION BARBU şi MARIN SORESCU... Eseurile cuprinse în Du Non Sens au Paradoxe, se circumscriu unui unic şi constant interes: a promova, a interpreta şi apăra pe marii autori ai culturii române. Încercările despre (...) mărturisesc toate nevoia autorului de a-şi defini raporturile cu actul tălmăcirii, întru căutarea unei explicaţii apte să confere legitimitate spirituală intenselor sale eforturi." 
  
Eugen SIMION, pe Coperta 4 a antologiei ION BARBU – POEME/POÈMES, Editura Eminescu, București, 1995, ISBN 973-22-0435-4, afirmă : « Profesor de limba franceză la Univ. Dunărea de Jos din Galați, CF este el însuși poet de expresie franceză. Cunoaște bine subtilitățile unei limbi reputate pentru rigiditatea ei. Impresia mea este că reușește să traducă sugestiv pe intraductibilul BARBU. Este, oricum, o aventură ! CF și-o asumă și, după toate aparențele, o duce bine la capăt. Sunt, realmente, impresionat de efortul lui de a transpune versul muzical și ermetic din JOC SECUND în limbajul primejdios, prin exactitatea lui, al poeziei franceze ». 
  
În nr. 3/1995 al Revistei V (Focșani), a apărut o cronică ION BARBU sub lumini franceze, semnată de T. S. (SĂNDULESCU ?), din care cităm : « La Centenarul ION BARBU, antologia ce i-a fost dedicată, în traducerea lui CF, încearcă să confere sărbătorii – și reușește ! un plus de lumină. Așa cum sublinia și reputatul critic Eugen SIMION, semnatarul traducerii dovedește că stăpânește bine subtilitățile unei limbi recunoscute pentru rigiditatea ei, CF reușind să traducă sugestiv pe intraductibilul ION BARBU ! Prin traducerea sa, CF a dovedit parcurgerea deplină a unei poezii și o înțelegere complexă a universului barbian ». 
  
Despre volumul IKEBANA EN MIETTES, Ioan GĂBUDEAN spune, în revista TÂRNAVA, p. 13 (1995) : « CF este un poet talentat care face cinste literelor românești, fiind un autentic ambasador al culturii noastre peste hotare. Poetul rafinat este dublat de un traducător de excepție, încumetându-se să traducă în limba lui Voltaire pe Ion Barbu, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Marin Sorescu etc ». 
  
Vorbind despre traducerea noastră la vol. DINCOLO DE TĂCERE al lui Șerban Codrin, Ion ROȘIORU afirmă în revista ARCADIA din august 1996: “Acest volum cuprinde și versiunea în franceză, într-o traducere de zile mari, semnată de Constantin FROSIN”. 
  
In ROMÂNIA LITERARĂ din 13 – 19 martie 1996, a apărut următorul text: “După Dicționarul de Argou al limbii engleze, iată-l și pe cel al limbii franceze !Profesorul CF oferă tuturor celor interesați de lumea francofonă, o lucrare completă, de strictă actualitate, care nu ocolește nici unul dintre domeniile vieții moderne. Dicționarul privește nivelul vorbit, viu și colorat al limbii franceze, găsind adesea și echivalențele cele mai potrivite în argoul limbii române ». 
  
În grupajul dedicat Grupului literar L’ENCRIER din Strasbourg, la un moment dat, Laurent BAYART, conducătorul grupului, declară în CAIETE CRITICE nr. 8/1996, la pagina 30 : « Este motivul meu de bucurie prin colaborarea românească a lui CF, care a tradus toate volumele în și din limba franceză, dar care a și dus și condus această porție de utopie de la Strasbourg la București și de la București la Strasbourg ». Toate cele 25 pagini au fost traduse de subsemnatul. 
  
În ROMÂNIA LITERARĂ (la pagina 6) din 8-14 ianuarie 1997, citim : « Cu câteva săptămâni în urmă a apărut, în traducere franceză, eseul Întoarcerea autorului de Eugen Simion la editura L’Ancrier din Strasbourg. Traducerea este făcută de Constantin FROSIN ». 
  
Vorbind despre volumul CORABIA, LABIRINTUL CELĂLALT de Sterian Vicol, în revista ATENEU (ianuarie 1997), Daniel Ștefan POCOVNICU afirmă : « În ceea ce privește traducerea franceză, am remarcat marea libertate de mișcare a traducătorului. (…) În concluzie, e vorba de un volum de poezie interesantă atât pentru lectura critică, cât și pentru libera promenadă livrescă a cititorului paradisiac ». 
  
Despre același volum citim, în Buletinul informativ nr. 1 (56)/1997 al C.N.C.V.T.C.P. (pp. 30-31) : « (…) această reușită transpunere în limba franceză, semnată Constantin Frosin. (…) Aceste poeme de largă respirație vor rămâne în literatura română și, grație traducerii, vor pătrunde și dincolo de porțile Europei ». Semnează Sanda TAȘULA. 
  
Nu putem să nu reluăm aici poemul dedicat de René BONNET DE MURLIVE (Laureat al Academiei Franceze) Traducătorului Constantin FROSIN, publicat pe coperta 4 a revistei GRAI 5 (2003), număr dedicat în întregime traducerii și coordonat de C. F. : 
  
LE 8 –e ART : LA TRADUCTION 
  
Plus que créer, traduire est un art difficile, 
  
Ingrat, sous-estimé, cependant exigeant 
  
La maîtrise de chaque langue dont on use, 
  
Astreignant, qui l’exerce, à la fidélité. 
  
Authentique récréation compatible 
  
Avec la vérité d’un texte non trahi, 
  
Sans obtenir, toujours, l’exacte concordance, 
  
Impossible à capter en sa totalité. 
  
Traduire est exprimer, autant que concevable, 
  
Un identique sens, en termes étrangers, 
  
Approximation, forcément imparfaite 
  
En laquelle il n’est vu que le moindre défaut. 
  
Aussi précisément que l’on y puisse atteindre 
  
Avec l’honnêteté dont il est coutumier : 
  
Un Constantin FROSIN se révèle l’orfèvre 
  
Et le plus éminent des maîtres truchements. 
  
Un articol din ROMÂNIA LIBERĂ (datat 19 ianuarie 2002, p. 10 – Cultură) ar trebui poate să mă facă să roșesc, dar el denotă entuziasmul, dedicarea și profunda mea implicare în actul cultural de promovare a valorilor literare, spirituale și artistice românești : « (…) scriitorul român, profesor universitar CF din Galați, poet și editor, apreciat traducător din și în limba franceză care, plătind din modesta-i leafă mai multe milioane de lei, a cărat prin trenuri două geamantane conținând peste 100 kg de cărți (pentru a participa la Târgul de Carte de la St. Avold, între altele) ». Articolul intitulat : St. Avold, Franța : o adresă pentru mai târziu, e semnat de Ion ANDREIȚĂ. 
  
Cunoscutul exeget al operei cioraniene, tecuceanul Ionel NECULA, într-un articol intitulat UN ROMÂN LA CURȚILE EUROPEI din Contemporanul. Ideea europeană (2001), consemnează : (…) Cu peste 120 volume traduse din română în franceză, CF este cel mai harnic ambasador al culturii românești pe meleaguri galice.A tradus, printre altele, LUCEAFĂRUL lui EMINESCU și mulți consideră că versiunea lui conservă cel mai bine spiritul poemului. … Poetul gălățean s-a aplecat îndelung și rodnic asupra lucrărilor lui Cioran, iar Teza sa de Doctorat furnizează nu doar liniile unei înavuțiri exegetice, dar și semnele unei contaminări tonice. (…) Acesta este Constantin FROSIN. Un valah pentru care curțile Europei au de multă vreme, porțile larg deschise. 
  
Ziarul de Vrancea, în numărul său de vineri, 26 octombrie 2007, în articolul semnat de Valeriu Anghel, este edificator încă din titlu : Parfum de vară într-o toamnă bacoviană, dar mai ales, în subtitlu : Discursul lui CF despre arta traducerii a iluminat auditoriul pe dinăuntru. Citim, printre altele, în acest articol : « Profesorul universitar CF, poet de expresie franceză, eseist și traducător, personalitate de marcă a francofoniei mondiale, a vorbit cu elocvența-i desăvârșită și prestanța argumentației niciodată pusă la îndoială, despre traducerile din creația literară a marilor poeți români. (…) Aprecierea oamenilor de litere francezi a traducerilor în limba lui Baudelaire, fac din CF un mare ambasador al integrării culturii românești ». 
  
În ANALIZE ȘI FAPTE, nr. 62/2007, Artur SILVESTRI consemnează : « Între autorii importanți, cu operă și opțiuni culturale clare, CF face figură aparte : scriitor francofon, traducător, cărturar, creator de publicații, de instituții culturale, stă deoparte construind cu migală și cu sentimentul că viitorul îi va da dreptate ». Iar în Analize și fapte nr. 66/2007, revine la CF : « Splendidele traduceri din lirica eminesciană, aparținând acestui tălmăcitor eminent - una din puținele voci francofone autentice de azi (…) ». 
  
În ZIARUL DE VRANCEA din 18 ianuarie 2007, la pagina intitulată VRÂNCENI DE NOTA 10, sunt 18 personalități, printre care : Acad. VALERIU COTEA, Acad. VIRGIL CÂNDEA, ANGELA GHEORGHIU, IRINA MAVRODIN, dintre care nu lipsește Constantin Frosin, prezentat după cum urmează : « Constantin Frosin, scriitor, traducător și publicist francofon, membru corespondent al Academiei Europene, membru al Academiei Francofone etc., este cel mai prolific scriitor și traducător român în franceză : 165 cărți publicate, 500 articole (poeme proprii, eseuri și critică) în reviste (franceze și francofone), apariții în peste 40 antologii (…) ». 
  
Regretatul RADU CÂRNECI, Director Executiv al Fundației IZVOARE (întemeiată de ZOE DUMITRESCU BUȘULENGA), justifica astfel acordarea titlului de PROTECTEUR DE LA FRANCOPHONIE lui CF: Impecabil poet de expresie franceză, ambasador de elită al literelor românești în limba lui Baudelaire, Bucarest, le 20 mars 2007. Extrem de elocvent, nu ? 
  
Eminentul profesor, publicist și critic literar gălățean Constantin DIMOFTE, în articolul Constantin FROSIN în teritoriile de sacru ale simțirii românești din Școala Gălățeană, scrie : « Cu conștiința deplină a datoriei neprotocolare, voi semnala câteva caractere ale scriiturii lui CF : darul de a stăpâni un material imens, dificil și contradictoriu, o inteligență vie, cu totul aparte, de a surprinde esențialele textelor supuse investigației, capacitatea extrem de fină de a sesiza și valorifica nuanțele, ca și bunul gust de a nu face paradă de natura sa erudită. (…) Acest cetățean român al universului este o natură superbă, e un călător mândru, în accepția particulară pe care i-o dă poporul nostru acestui cuvânt, în corăbiile stelare. Cinste ție, Scriitorule ! » 
  
Respectabila publicație gălățeană REALITATEA din sept. 2018 (nr. 431-432), (dublă campioană a presei românești de provincie), titrează pe pagina întâi, la loc de cinste : CONSTANTIN FROSIN, AMABASADORUL CULTURII ROMÂNE ÎN AN CENTENAR (cu continuare în pagina 8). Titlul spune totul despre felul cum sunt văzut pe plan local, național și international !Articolul e semnat de dl Pompiliu COMȘA, directorul publicației. 
  
Iar în nr. 157-158, din 20-27 ianuarie 2008, la pagina: SUPERLATIVELE REALITATEA, se poate citi, la pagina 8 (consacrată în întregime lui CF) : PERSONALITATEA CULTURALĂ A ANULUI 2007, desemnată de cititorii săptămânalului REALITATEA Galați, este profesorul universitar doctor CONSTANTIN FROSIN, cel mai bun traducător român de limbă franceză, iar Interviul respectiv este intitulat după una din aserțiunile mele : ROLUL ȘI SCOPUL MEU A FOST MEREU SĂ ADUC UN PLUS DE IMAGINE ROMÂNIEI ! (prin promovarea valorilor românești, aceasta fiind profesiunea mea de credință).A consemnat dl Pompiliu COMȘA, directorul publicației. 
  
POLEMICI, nr. 3-4, Baia Mare, martie aprilie 2016, ISSN/2501-1979. Mircea COLOȘENCO semnează articolul Paradigma actului traducerii : Constantin FROSIN, Au fil de mes idées. Autrement sur la Traduction, pp. 22-23 : « O culegere de studii/articole unul mai special decât altul, structurate pe baze ferme și sigure, cu aceeași tematică, însă în diferite combinații ale rațiunii și ale experienței proprii. (…) În subsidiar, CF apare ca o instituție culturală : poet bilingv, deopotrivă de talentat ; autor versat de lucrări științifice și didactice, publicist, conducător-fondator de revistă serioasă – Le Courrier international de la Francophilie, scoasă pe cont propriu, dintr-un salar de profesor universitar ». 
  
BAAADUL LITERAR, nr. 38-39, ianuarie-iunie 2017, Bârlad, ISSN : 1843-2190, pagina 64, Mircea COLOȘENCO reia tema Paradigmei actului traducerii, dar sub o formă diferită, ușor modificată și adăugită. Iată câteva din noile sale puncte de vedere (față de textul inițial, publicat anterior, cu același titlu): “CF diseacă, rând pe rând, metodic, critica/teoria traducerii, trăsăturile specifice de fidelitate/infidelitate (plecând de la formula “belles infidèles” din sec. XVIII), dar și de copie a o originalului/creației în sine, caracterizând postura traducătorului ca mediator/creator, condamnând prin prisma eticii actului traducerii, specia hibridă rezultată din soluții surogat. Totodată, în cadrul căutării identității spirituale din perspectiva pluralismului expresiei artistice în plan european, CF este pentru autoritatea textului traducerii (…) ». 
  
Același critic vorbește în Revista Română, nr. 93-94, toamna-iarna 2018, Iași, despre Alexei Mateevici – poet de geniu (130 de la naștere : 16 martie 1888), își ilustrează teza cu versiunea noastră franceză a poemului LIMBA NOASTRĂ, încheindu-și artticolul cu prezentarea traducătorului CF, de 9 rânduri : « CF, profesor universitar doctor al Universității Danubius din Galați, deține un palmares impresionant : 165 cărți publicate, 37 cărți de autor și restul traduceri, 500 articole (eseuri și critică) în reviste de specialitate. Ofițer al Ordinului Național Francez al Laurilor Academici, Ofițer al Ordinului Național Francez al Artelor și Literelor (aici am operat o mică corectură– necesară, laureat și medaliat cu Aur de Renașterea Franceză ». Pp. 54-55. 
  
ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC din 13-15 iulie 2018, titrează Noi, românii, avem o problemă cu recunoașterea meritelor cuiva, sub pana scriitorului Costel CRÂNGAN, pe paginile 32-33. Una din cele mai trăsnite întrebări care mi s-a pus vreodată, este : "Este Franța un El Dorado personal pentru Dvs. ?" La care am răspuns fără nicio clipă de ezitare : "Se poate spune și asta. Franța s-a pliat cel mai bine pe ambiția mea de a folosi fiecare clipă din viață pentru a genera ceva important. (…) Încerc să-i fac pe francezi să vibreze la capodoperele autorilor români, mă străduiesc să îi fac pe oameni să înțeleagă sensul cuvintelor ». 
  
- va urma 
  
Referinţă Bibliografică:
(Cu) cartile pe masă (VII) de Prof.univ.Dr.Constantin FROSIN / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3416, Anul X, 08 mai 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!