CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Orizont > Opinii >  





COMUNISMUL A RĂVĂȘIT EUROPA PÎNĂ LA URMĂ
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Posibil să fi greșit amarnic când am ales să mă nasc în țara asta. Când m-am născut eu, emblema țării era secera și ciocanul. De vreo 30 ani încoace am văzut și simțit tăișul secerei pe București-Berlin-Moscova. În ultimii ani, vine și ciocanul lui Trump. Căruia nu îi pasă de europeni. Dacă sunt onest și pozitiv, greșesc ? Nouă, românilor, poate că un EGO prea puternic ne omoară spiritul anticipativ și combativ. Hai să ne amintim pentru o clipă că avem încă Moldova și Țara Românească. Cu Eminescu, născut la 1850 în Moldova. La 1856, apare în Țara Românească prima Rafinărie din LUME făcută de frații Mehedințeanu. În Moldova era prima sondă în funcțiune. La 1859 vorbim de Mica Unire. La 1866, Cuza, cel pozitiv, plin de fapte bune și pus pe treabă, este mazilit. La fel 1866, cu Carol care vine în ascuns pe Dunăre. Să nu îl afle Viena. Și exemplele, din păcate, ar putea continua. 
  
Mă întreb ce ar fi ieșit din vreo colaborare între Engels-Eminescu pe la 1880? Un Engels refugiat în Londra. Fugărit de mânia prusacă. Vorbim de o posibilă colaborare între un super-filozof și un super-poet. Se zice că Bismark a clasificat oamenii în 4 tipuri: deștepți și activi – trebuie doar încadrați, deștepți dar leneși – trebuie îmboldiți, proști și leneși –lăsați în plata lor să nu facă vreo nefăcută și proști și activi-trebuie să fie neutralizați ( Bismark a fost mai dur, dar mă rog, erau alte vremuri)! În 26 mai prosșii s-au activat. Asta e. Mai e un aspect ce ține de reprezantativitate. Parlamentul României are un număr mai mare de reprezentanți ai minorităților din țară decât cel al reprezentanților românilor din diaspora care e nu doar enorm de mare (3-4-5-6 milioane...cât or fi), ci mai ales contributor de bază la calculul PIB. Trebuie urgent schimbată legea reprezentativității în Parlament. Cine trebuie s-o facă? Parlamentul. Cel actual ...nicio șansă, s-a văzut azi cå nu au īnțeles din 26 mai decât : vedem noi cum o s-o cotim. E o discuție la fel de veche precum tranziția. Încă din 1990 intelectualii au fost chemați să se implice în așezarea țării pe drumul cel bun. Și aș spune că au făcut-o. În anii '90, prezența lor publică a fost notabilă: au scris în presă, au criticat, au participat la dezvoltarea societății civile. Și în politică s-au implicat destui: să ne amintim că la un moment dat a existat Partidul Alianței Civice, căruia i se spunea "partidul intelectualilor" (dar și în celelalte partide au fost prezenți, la vârf, intelectuali). Ce s-a ales din toate ăstea? Praful. S-ar putea să par nostalgic, dar vă propun un exercițiu: dacă ne uităm la componența guvernului instalat după alegerile din 1990 și facem comparația cu guvernul de azi, o să constatăm că nivelul intelectual/cultural al guvernului FSN de atunci e cu mult peste ce avem astăzi. Mulți intelectuali s-au retras din politică, alții au fost eliminați, pentru că partidele românești de după 1990 n-au reușit să devină organizații deschise, meritocratice și cu adevărat democratice, care să stimuleze disputa de idei și de argumente, ci funcționează mai degrabă pe "cumetrie" și pe baza spiritului de gașcă. În media există încă destule voci de intelectuali publici care, cum spuneți, denunță răul. Dar ce impact mai au intelectualii asupra publicului și asupra clasei politice? Cine mai ține cont de opiniile și ideile lor? Să nu uităm că asupra unor intelectuali de primă mărime au fost organizate atacuri sistematice; Antena 3 (dar nu numai) a montat campanii intense de denigrare a lui Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu etc. Personal, sigur, aș vrea o implicare mai mare a intelectualilor, dar semnalez totuși faptul că o parte a opiniei publice s-a lasat convinsă de atacurile împotriva intelectualilor și e dispusă să-i "trimită la ale lor". În schimb, televiziunile "de știri" (de fapt, mai mult de zgomote și propagandă, după gustul meu) aduc seară de seară în studio tot felul de inși care au păreri despre orice și le exprimă cu aplomb. Nu știu dacă ne încălzește cu ceva, dar pe tema aceasta se discută și la case mai mari: Wolf Lepenies, un mare sociolog și intelectual public german, afirma într-o carte (Ascensiunea și declinul intelectualilor în Europa, Cluj, Casa Cărții de Știință, 2003) că vremea intelectualilor de tip Vaclav Havel, care construiesc ideea unei lumi mai bune și apelează la marile principii morale, a trecut. Iar Michael Ignatieff rezuma astfel amestecul de "opinioniști" pe care ni-l oferă televiziunile și mediul online: "În loc de gândire, avem opinii; în loc de argumentație, avem jurnalism; în loc de polemici, avem profiluri de personalitate; în loc de dialog public, avem show-uri de taclale cu celebrități". In cazul României, totuși - în care procesul de modernizare încă nu s-a încheiat - cred că mai e încă nevoie de vocile pregnante ale intelectualilor. Dar apare o problemă: societatea și politica românească sunt dispuse să accepte vocile lor critice? Sau politicienii îi acceptă doar pe cei dispuși să se înregimenteze, iar o parte a societății bombăne "vedeți-vă de ale voastre, nu vă mai băgați în politică, mai slăbiți-ne cu ideile și principiile voastre"? 
  
În opinia umilului semnatar al acestui editorial trebuie să-i lăsăm să se manifeste în ambele roluri și să luam aminte la ce spun și ce scriu, fără să le pretindem – totuși - să comenteze zilnic vrutele și nevrutele politicienilor români, mai ales ale celor cu o calitate intelectuală lamentabilă (cum, din păcate, avem prea mulți). La fel este și cu identitatea națională. Ea se rescrie și se îmbogățește permanent, nu e un "dat", nu e fixată o dată pentru totdeauna. Nu mai putem vorbi astăzi despre identitatea națională în termenii de acum o sută de ani. Cultura și educația au rolul esențial în formarea identității naționale. N-am ajuns să integrăm între reperele identității noastre apartenența la Uniunea Europeană (deci la lumea occidentală, ceea ce nu exclude tușa noastră oriental-balcanică), ne bazăm prea mult pe istorie și trecut atunci când vorbim despre identitate. 
  
Avem nevoie de un update. Care se întâmplă sub ochii noștri, dar va mai dura până vom reuși să discutam calm și senin despre "cine suntem și ce vrem". În toate cele spuse am putea da vina pe comunsim. Fenomenul care a răvășit Europa până la urmă. Dar m-ar judeca mulți aiurea. Nu sunt eu supărat că știuca își schimbă dinții funcție de Lună. Și nu mai mănâncă la Luna Nouă. Sunt tare curios în prima săptămână de iulie ce fenomene meteo inexplicabile mai apar pentru toiul verii. În debut de aprilie, la prietenii mei de la țară le-au înghețat pomii. Și sunt supărat. Ce inteligență artificială profită de Luna Nouă?? Întreb ca să nu tac. Cu plecăciune, Pompiliu Comșa 
  
Referinţă Bibliografică:
COMUNISMUL A RĂVĂȘIT EUROPA PÎNĂ LA URMĂ / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 3103, Anul IX, 30 iunie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!