CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei >  





CONSTANTIN FROSIN, AMBASADORUL CULTURII ROMÂNE ÎN AN CENTENAR de Pompiliu COMŞA
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Nu cu mult timp în urmă scriam în acelaşi loc că dacă trecem în revistă parcursul evolutiv al lui Constantin FROSIN, recunoașterile sale pe plan internațional sunt marcate de cifra 3 : trei mari recunoașteri europene, și anume : Medalia Parlamentului European (primită o dată cu Eugen SIMION și Marin Sorescu, în 1995), Premiul European de Poezie POESIAS (acum se numește VIRGILE) în 2003 și Premiul European pentru Traduceri HORACE, în 2018. Două Ordine naționale franceze i-au acordat 3 grade : l’Ordre des Arts et des Lettres l-a făcut Cavaler în 2000 și l-a promovat Ofițer în 2009, iar l’Ordre des Palmes Académiques l-a făcut direct Ofițer în 2004. Intr-o anumită ordine și dintr-un anumit unghi de vedere, sunt chiar mai importante decât primele. Situația se schimbă când e vorba de Medaliile de Aur, care sunt 4 (trebuia să fie cinci, dar îi cereau să cumpere respectiva medalie, drept care a renunțat). Iată-le : 1999 - Medalia de Aur a Academiei Internaţionale din Luteţia (Lutèce); 2009 – Medalia de Aur a Meritului şi Devotamentului Francez; 2010 - Medalia de Aur pentru Literatură, Societatea Autorilor și Poeților din Francofonie; 2012 – Medalia de Aur a Renaşterii Franceze (decret semnat de Simone VEIL). Tot 4 sunt și Academiile (sunt mai multe, dar le menționăm pe cele mai importante) al căror membru este: 1991 – Membru titular al Academiei Francofone (Paris – Chambéry); 2001 – Membru al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere (la invitaţia domnului Raymond Daudel, de l’Institut); 2012 – Membru și Doctor of Honour of the Balkan Academy of Sciences, New Culture and sustainable Development „Denis Jersov”; 2012 – Membru titular străin al Academiei de Științe a Federației Ruse. A obținut și 3 Mari Premii: 1999 – Marele Premiu al Academiei Francofone (Grand Prix de l’Académie Francophone); 1999 – Marele Premiu pentru Literatură al Institutului Italian de Cultură, Neapole; 2011 – Grand Prix de Poésie SAPF (Société des Auteurs et Poètes de la Francophonie). Cea mai importantă recunoaștere ca Profesor și Cercetător este obținută în 2015 – Diploma de Excelență acordată de European Business Assembly și Oxford Academic Union, pentru titlul de (Best) SCIENTIST OF THE YEAR 2014, domeniul Filologie. Nu mai puțin importante sunt și titlulurile de PROFESOR EMERIT, acordat de Universitatea Danubius, și cel de DOCTOR HONORIS CAUSA acordat de Universitatea Apollonia din Iași. Tot la superlative ar putea fi trecute și cele 43 cărți de autor, cca 200 cărți traduse, includerea în cca 100 antologii străine, publicarea în peste 700 numere de reviste franceze și francofone (în România, doar 200 – 250 numere de revistă) cu poezie, eseu și traduceri. A nu se uita că, la data includerii sale în WHO’WHO IN FRANCE (2005), era singurul român trăitor în România, ceilalți 2 sau 3 români fiind cetățeni francezi de origine română, cu o cifră dc afaceri de peste 300.000 euro. La fel de interesant este și faptul că este singurul scriitor român (de expresie franceză) care face subiectul, încă din timpul vieții, a 2 lucrări de critică literară și a uneia cu caracter bibliografic, apărute în Franța (2) și în Luxemburg (1). Ce să mai spunem de faptul că lui i se datorează schimbarea intrării EMINESCU din Larousse, unde, până în 1996 inclusiv, era catalogat ca "autor de povești și nuvele populare" ? Că a inventat Subrealismul în poezie, căruia i s-au dedicat multe articole elogioase în reviste franceze, belgiene și luxemburgheze, dar și două cărți, apărute tot în străinătate ? Că datorită traducerii lui Constantin FROSIN din ION BARBU, marele traducător și prieten al României, Marco Cugno, l-a putut traduce, în sfârșit, pe marele nostru poet în italiană ? E mult, e puțin ? Unii spun că nu ajunge o viață de om pentru a obține toate acestea. Atenție: am menționat doar superlativele internaționale, premiile și recunoașterile mai mici (peste 20) sunt trecute la „și altele”, fără a mai vorbi de premiile și recunoașterile românești (peste 40), despre care s-a scris inclusiv pe Internet, și nu are rost să le mai menționăm. Putem afirma, fără teama de a greși, că Profesorul Emerit, Scriitorul, Publicistul și Traducătorul de excepție Constantin FROSIN, este unul din semenii noștri care ne redau mândria de a fi români și de a ne continua, cu puterea entuziasmului, misiunea de a fi români ! Cinste lui și toate mulțumirile noastre ! Spune şi scrie aceste rânduri de suflet prietenul său, profesorul universitar asociat Pompiliu COMȘA, cel care l-a găzduit mereu cu generozitate în publicaţiile Trustului de Presă POMPIDU REALITATEA din Galaţi şi care a semnalat de câte ori a fost cazul orice reuşită a Domniei-Sale. Cu maliţiozitate afirm că multe dintre publicaţiile centrale şi locale au preferat tăcerea în loc să semnaleze reuşitele acestui român de excepţie. REALITATEA gălăţeană a fost una dintre puţinele voci atente şi receptive, ca de obicei, la valoare şi la evenimentele culturale de aici şi de aiurea. Câteva exemplare l-au însoţit recent la Paris. Ele figurează acum din colecţiile Fundaţiei Culturale Europene, filiala pariziană. Din Capitala Franţei, după un sejur superb, dar sciurt şi cam prea repede, a revenit acasă laureat al Cenaclului European francofon. Discursul de motivare al Consilierului European care l-a propus şi susţinut pentru decernarea Premiului HORACE îl vom reda şi noi. Graţie acestui ambasador al culturii naţionale, în an centenar, REALITATEA GĂLĂŢEANĂ se lăfăie în rafturile vitrinelor din sala de conferinţe a Societăţii Poeţilor Francezi, atrăgând în mod deosebit atenţia poetului Michel BENARD, bun Prieten al României. 
  
Decernarea oficială a trofeului European s-a făcut la Paris, într-o atmosferă extrem de prietenească, după cum observă acum într-un mesaj către laureaţi vicepreşedintele Cenaclului, scriitorul Michel Bénard, consilier în artă. Cei de faţă la ceremonie, nume de prestigiu ale Literelor franceze, au aplaudat şi chiar au salutat ducând mâna la inimă, drept omagiu. Distincţia anuală pentru traduceri de poezie – de altfel, numele premiului îl invocă pe unul dintre cei mai importanţi poeţi romani, Horaţiu – a fost înmânată românului în cadrul Spaţiului Cultural Mompezat (casă cu blazon, al unei familii franceze înrudite cu Casa Regală a Danemarcei) al Societăţii Poeţilor Francezi – cea mai veche şi mai prestigioasă asociaţie poetică din Franţa, clădire situată pe strada Monsieur le Prince din Paris. Este important să spunem că Laudatio rostit acum a aparţinut unei personalităţi aparte a culturale europene: scriitorul Italian Giovanni Dotoli, profeor de cultură franceză la Universitatea Bari, Italia, consilier european al Cenaclului în care activează şi consilieri din alte ţări europene, chiar şi consilieri americani. Profesorul Italian e autor al cincizeci de volume şi a peste 200 de articole şi eseuri publicate în Italia şi Franţa! Filologul a evocat în cuvântul său că Franţa l-a promovat pe gălăţean Ofiţer al Laurilor Academici, că Renaşterea Franceză i-a decernat Medalia de Aur precum şi Ordinul Meritului şi Devotamentului Francez. 
  
Cambridge i-a acordat titlul Best Scientist in the World, pentru Filologie. Românului, care “este şi un scriitor de expresie franceză”, i-au fost dedicate trei lucrări, în Franţa şi în Francofonie, printre care cea semnată de Daniel Aranjo, Jean-Paul Gavard-Perret şi Laurent Fels. La rândul său, profesorul Frosin a scris despre autori francezi şi francofoni, dar şi despre cei români. Una dintre cărţile de eseuri ale gălăţeanului – “Au fils de mes idees” –,este una dintre lucrările sale recenzate elogios în prestigioasele reviste de critică “Cahiers du Dictionnaire” şi în “Revue Européenne d'études littéraires”. Scriitor şi cercetător, profesorul Dotoli, directorul prestigioasei reviste de critică „Revue européenne de recherches sur la poésie”, scoasă la Editura Classiques Garnier, veche din 1896 (tomul costa 39.00 euro şi merita!), arăta că volumul se înscria perfect în specificul revistei sale. 
  
CONSTANTIN FROSIN 
  
PRIX HORACE 2018 
  
Présentation de Giovanni Dotoli 
  
Le Prix Horace de la Traduction 2018 vient récompenser un traducteur exceptionnel, qui a atteint et dépassé la barre des 200 livres de traduits, pour une large part des œuvres littéraires, surtout poétiques. 
  
Constantin FROSIN est un Professeur des Universités, à présent Emérite de l’Université Danubius (Galati - Roumanie), très apprécié, à preuve les deux Diplômes d’Excellence délivrées par l’Université Danubius et le Diplôme de Professeur Emérite, mais aussi par le Gouvernement de Roumanie, qui lui a délivré en 2008 un Diplôme d’Excellence. Quant au pays dont il enseigne la langue, la littérature et la civilisation – la France, elle l’a promu Officier des Palmes Académiques, en 2004 ; la Renaissance Française lui a décerné, en 2012, la Médaille d’Or, tout comme l’Ordre du Mérite et du Dévouement Français (2009). Il est également Docteur Honoris Causa de l’Université Apollonia. En 2015, Cambridge lui a accordé le titre de “The (best) Scientist of the World in Philology”. 
  
Notre Lauréat est aussi un Ecrivain d’expression uniquement française, auteur d’une vingtaine de recueils de poésie et de 6 livres d’essais, pour lesquels il a reçu différents prix. 
  
Trois ouvrages lui ont été consacrés à ce jour : Constantin FROSIN, un Roumain mondialisé par la Francophonie, par Valeriu ANGHEL et Constanta COATU, 2006, Constantin FROSIN, Francophile roumain, auquel ont contribué trois auteurs : Daniel ARANJO, Jean-Paul GAVARD-PERRET et Laurent FELS (sous la direction de ce dernier), 2007, et Ce peu qui est tout, par Jean-Paul GAVARD-PERRET, 2009. A mentionner que ce volume fut la consécration du courant par lui inventé en poésie : le Sous-Réalisme. 
  
A son tour, il a écrit sur les auteurs français ou francophones, dont il faut mentionner ici : L’Autre Cioran (Cioran lève le masque), 2010, dont Pierre BRUNEL disait, en 4e de couverture : « Le problème Cioran est un problème difficile, auquel il vaut mieux éviter de se brûler les doigts. En l’abordant par la question de la langue, Constantin FROSIN pose ce problème dans la juste perspective et dans celle, qui seule m’importe, de la création littéraire ». Dans son gros livre (plus de 400 pages) : Schimbarea limbii nu înseamna Schimbarea la fata ! (Changement de langue ne signifie pas Transfiguration !), il s’occupe, outre de Cioran, de Mircea Eliade, d’Eugène Ionesco et entreprend un ample panorama de la littérature roumaine d’expression française. Il ne s’arrête pas là et publie la première anthologie des poètes roumains d’expression roumaine : A l’orée d’un bois (24 poètes roumains d’expression française), 2006. Des dizaines de préfaces, ou alors des études et des chroniques éparses dans les revues amies ou dans sa propre revue : Le Courrier international de la Francophilie, dont il a réussi à publier, à ses frais, 32 numéros. 
  
Et pourtant, l’activité la plus intense et la plus chère à Constantin FROSIN est celle de Traducteur, qui avait mûri tant sous les théories de la traduction qu’il enseignait, que sous les vingt recueils de poésie d’expression française et les centaines de poèmes publiés dans de nombreuses revues françaises et/ou francophones, accomplissant ainsi la première condition d’un bon traducteur littéraire : être lui-même écrivain dans la langue où il traduit. Et une première curiosité : il préfère traduire du roumain en français, et non pas l’inverse. A preuve, qu’il n’a traduit qu’une dizaine de volumes du français en roumain (dont Céline : Mort à crédit), tous les autres volumes étant traduits du roumain en français – bel hymne à la langue française. 
  
Les plus de 40 volumes traduits chez le Brontosaure, et au moins une dizaine chez d’autres maisons d’édition : Contes et Nouvelles, 2009, Nicolae DABIJA, Devoir à rendre, 2015, avec ses propres recueils poétiques et ses livres d’essais, portent à environ 70 le nombre de livres écrits et traduits, publiés en France et ailleurs, ce qui fait de lui l’auteur roumain le plus publié en France et à l’étranger ! 
  
Il fit ses débuts en tant que traducteur en traduisant une douzaine de recueils de haïku en français, ce qui lui valut deux prix successifs de traduction de la part des Editions Haiku de Bucarest, en 1994, à Cluj, il a reçu le Prix de traduction de l’Association Franco-Roumaine Frondes pour la traduction de Lucian BLAGA et une dizaine d’autres prix de traduction s’ensuivirent, culminant avec le Prix (national) de la Traduction en langues étrangères de l’Union des Ecrivains de Roumanie, pour la traduction de URMUZ (auteur considéré comme intraduisible), en 2001. Si à Strasbourg, en 1995, à l’occasion de la Biennale MITTELEUROPA, il a reçu la Médaille Trophée Gerner du Parlement Européen, en 2004, il fut fait Chevalier de l’Ordre Roumain du Mérite Culturel. Ce fut toujours la France qui le récompensa comme il faut, en le promouvant Officier des Arts et des Lettres en 2009. Certes, dans la motivation des Diplômes de Citoyen d’Honneur, d’Excellence du Conseil départemental de Galati, etc., ses mérites culturels et littéraires sont marqués comme il faut. 
  
Moi-même, après lecture de ses deux gros volumes : Au fil de mes idées et Au hasard de mes lectures, l’ai considéré et l’ai dit en toutes lettres : Prince de la Francophonie, Prince de la Francophilie et, finalement, Prince de la Traduction et je dois dire ici qu’il mérite tous ces appellatifs de tous les points de vue ! Et j’irai jusqu’à dire que le Cénacle Européen s’honore aujourd’hui en honorant un tel universitaire, écrivain et traducteur comme Constantin FROSIN ! 
  
DISCURS DE MOTIVARE A CANDIDATURII LAUREATULUI CONSTANTIN FROSIN 
  
Premiul HORACE pentru Traducere 2018 recompensează un traducător excepțional, care a atins și depășit cifra de 200 cărți traduse, în cea mai mare parte opere literare, majoritatea poetice. 
  
Constantin FROSIN este un Profesor universitar, în prezent Profesor Emerit al Universității Danubius (Galați – România), foarte apreciat, dovadă cele două Diplome de Excelență decernate de Universitatea Danubius și Diploma de Profesor Emerit, dar și de către Guvernul României, care i-a acordat în 2008, o Diplomă de Excelență. Cât despre țara a cărei limbă o predă (alături de literatură și civilizație) – Franța l-a promovat OFIȚER al Laurilor Academici în 2004 ; Renașterea Franceză i-a decernat în 2012, Medalia de Aur, la fel ca și Ordinul Méritului și Devotamentului Francez (2009). De asemeni, este Doctor Honoris Causa al Universității Apollonia din Iași (2012). In 2015, Cambridge i-a acordat titlul de (Best) SCIENTIST OF THE WORLD în 2014, pentru domeniul Filologie. 
  
Laureatul nostru este și un scriitor de expresie franceză, autor a cca douăzeci de volume de poezie și a șase cărți de eseuri, pentru care a primit diverse premii. 
  
Până astăzi, i-au fost dedicate trei lucrări (apărute în Franța și în Francofonie) : Constantin FROSIN, un Roumain mondialisé par la Francophonie, de Valeriu ANGHEL și Constanta COATU, 2006, Constantin FROSIN, Francophile roumain, la care au colaborat trei autori: Daniel ARANJO, Jean-Paul GAVARD-PERRET și Laurent FELS (în coordonarea acestuia din urmă), 2007, și Ce peu qui est tout, de Jean-Paul GAVARD-PERRET, 2009. De menționat că acest din urmă volum a fost consacrarea curentului de el inventat în poezie : Sub-Realismul. 
  
La rândul său, a scris despre autori francezi și francofoni, dintre care vom menționa aici L’Autre Cioran (Cioran lève le masque), editura l’Harmattan, 2010, despre care Pierre BRUNEL afirma, pe coperta 4 a cărții : « Chestiunea CIORAN este o problemă dificilă, cu care e mai bine să eviți să-ți arzi degetele. Abordând această chestiune din unghiul limbii, Constantin FROSIN pune această problemă într-o perspectivă justă - singura care mă interesează, cea a creației literare ». În masiva lucrare Schimbarea limbii nu inseamnă schimbarea scriiturii, el se ocupă, pe lângă CIORAN, de MIRCEA ELIADE, de EUGEN IONESCO și întreprinde o amplă panoramă a literaturii române de expresie franceză. Nu se oprește aici și publică o primă antologie a poeților români de expresie franceză A l’orée d’un bois (24 poètes d’expression française), publicată în 2006. Zeci de prefețe, postfețe sau studii și cronici risipite prin revistele prietene, sau în propria sa revistă : Le Courrier international de la Francophilie, din care a reușit să publice, pe speze proprii, 32 numere (din 2005 până în 2015). 
  
Și totuși, activitatea cea mai intensă și mai dragă lui Constantin FROSIN este cea de Traducător, care s-a maturizat atât sub influența teoriilor traducerii pe care le preda, cât și a celor douăzeci de volume de poezie de expresie franceză și a sutelor de poeme publicate în numeroase reviste franceze și/sau francofone, îndeplinind astfel prima condiție a unui traducător literar : de a fi el însuși scriitor în limba în care traduce. Și o primă curiozitate : preferă să traducă din română în franceză, și nu invers. Dovada – nu a tradus decât cca zece volume din franceză în română (printre care Céline : Mort à crédit), toate celelalte volume fiind traduse din română în franceză : ce imn minunat închinat limbii franceze ! 
  
Cele peste 40 volume traduse și publicate de editura le Brontosaure, și de alte edituri : Contes et Nouvelles d’I. L. Caragiale, apărut în 2009 la editura Edilivre à Paris, Nicolae DABIJA : Devoir à rendre, 2015, apărut la Editions des Ecrivains din Paris, dimpreună cu propriile sale volume de poezie și cărțile sale de eseuri, ridică la peste 70 numărul de cărti scrise și traduse, publicate în Franța și în alte țări, ceea ce face din el autorul român cel mai publicat în Franța și în străinătate ! Ceea ce i-a adus două Premii pentru Traduceri din partea editurii Haiku de la București ; în 1994, la Cluj, a primit Premiul pentru Traducere al Asociației Franco-Române FRONDES pentru traducerea lui Lucian Blaga și vreo alte zece premii de traduceri din țară, culminând cu Premiul (național) pentru Traduceri din română în limbi străine al Uniunii Scriitorilor din România – pentru traducerea operei lui URMUZ (autor considerat intraductibil !). Dacă la Strasbourg, în 1995, cu ocazia Bienalei MITTELEUROPA, a primit Medalia Parlamentului European TROPHÉE GERNER, în 2004 a fost făcut CAVALER al Ordinului Meritul Cultural pentru Literatură. Tot Franța este însă, cea care l-a răsplătit așa cum se cuvine, promovându-l OFIȚER al Ordinului Artelor și Literelor în 2009. Desigur, în motivarea celor două Diplome de Cetățean de Onoare, în cea de Excelență a Județului Galați etc. meritele sale culturale și literare sunt marcate corespunzător. 
  
Eu însumi, după lectura celor două groase volume : Au fil de mes idees și Au hasard de mes lectures, l-am considerat și am spus-o cu voce tare : PRINȚ AL FRANCOFONIEI, PRINȚ AL FRANCOFILIEI și, în final, PRINȚ AL TRADUCERII și țin să afirm că merită toate aceste apelative din toate punctele de vedere ! Și voi merge chiar mai departe, spunând că Cenaclul European Francofon se onorează astăzi onorând un astfel de universitar, scriitor și traducător, precum Constantin FROSIN ! 
  
Consilier European 
  
Profesor univ. dr. Giovanni DOTOLI 
  
Referinţă Bibliografică:
CONSTANTIN FROSIN, AMBASADORUL CULTURII ROMÂNE ÎN AN CENTENAR de Pompiliu COMŞA / Pompiliu Comsa : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2785, Anul VIII, 16 august 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Pompiliu Comsa
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!