CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593



Acasa > Cultural > Patrimoniu >  





TEATRUL dramatic „FANI TARDINI” - GALAȚI
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Scenele teatrelor, operetelor, operei Filarmonicele – într-o singură propoziție – viața culturală-muzicală a fost și pe alocuri încă este inaccesibilă populației, maselor însetate de binefacerile culturale. 
  
Chiar și Bibliotecile publice au zăvorât intrarea. PANDEMIA – această boală care s-a răspândit de la un colț spre celălalt al lumii, a devenit o amenințare, un gropar al culturii. Teatrul dramatic din Galați și-a suspendat repetițiile, ca să nu mai pomenesc de straturile groase de praf care s-au. așezat pe decoruri, fotoliile din sala de spectacol, iar ușile au fost ferecate. Ici, colo ca o răbufnire a unei necesități culturale – actorii, regizorii, scenografii au rupt tăcerea. Acțiuni ilegale?! Poate?! Dar atât creatorii cât și spectatorii au rupt tăcerea! În fața unei săli cu „o mână de spectatori” - un spectator la fiecare două fotolii libere, pe scenă, în bătaia razelor reflectoarelor, dialogul între o mână de actori, cu o respirație încă reținută a descleștat – timp de o oră fețele încordate a mini-spectatorilor. Aflasem de această „aventură dramatică” de această 
  
„îndrăzneață acțiune” din informațiile primite prin CALCULATOR. Confirmarea n-a încetat să sosească prin buna voință a doamnei. Rodica AJDER. Era una din puținele instituții teatrale care a rupt tăcerea albă, rece impusă de autoritățile naționale, de cele sanitare. Colectivul teatrului gălățean a trecut faza „tăcerii reci” începând repetițiile, afișând repertoriul... și trecând la reprezentații. Publicul-spectator treptat, treptat a îndrăznit să-și reia locurile pe fotolii. Activitatea de la 
  
„Fani Tardini” din Galați a dat impuls și altor scene. Lecturând conținutul spectacolelor dramatice am descoperit că această instituție culturală și-a asumat mari riscuri, dar s-a pus nu numai în serviciul populației locale ci al națiunii române. Masele au mare necesitate, tocmai în aceste împrejurări de un imbold, o încurajare. 
  
Gama largă a repertoriului a descrețit frunțile, au reușit să îmbie o atmosferă optimistă nu numai în rândul spectatorilor dar și a populației în general. Colectivul de actori, regizori, scenografi, toate forțele care au stat la crearea unei atmosfere cultural-artistice și-au dat măna... CORTINA s-a ridicat!! Constat un repertoriu pe cât de variat din punct de vedere literar-dramatic împletind drama cu comedia ;naționalul cu universalul. „Soacra cu trei nurori” dramatizare după I. CREANGĂ este în primul rând tema pe care am tratat-o din punct de vedere a 
  
„povestirii neaoșe române”. De altfel, la marele clasic Creangă se mai pot găsi în original încă două scurte dramatizări. Acestea au făcut tema de doctorat a unor absolvenți ai Universității din Cluj, prin anii 60-70, drept care am publicat un material „Creangă dramaturg” în revista „FLACĂRA” din Cluj. Fiecare personaj este un prototip, cu caracteristici specifice moldovenești. Creangă – este mai mult decât o lecție de istorie a caracterului și a limbii moldovenești. O altă creație pe care o găsesc originală din punct de vedere dramatic-scenic, MaMeLe. A transforma povestirea – caracterul unei mame, într-un dialog public, scoțând în relief personalitatea, caracterul, intimitatea și particularitatea expresiei, a intimității „mamei” necesită interpreților un har, o expresie scenică de o desăvârșită perfecțiune. MAMA prezentată ca un 
  
„tip”, dramatic, scenic în același timp, cere interpreților o desăvârșită intimitate iar, transmiterea sentimentelor, a caracterului unic, o demonstrație – expunere dramatică ajunsă la perfecționism. Această realizare scenică se poate impune ca un brio dramatic căci cuprinde dialog, sensibilitate și expunere într-un tot desăvârșit. Pe aceeași scenă cu un colectiv artistic bine închegat ni se prezintă „RASHOMON” după patru nuvele semnate de scriitorul japonez Ryunosuke Akutagawa. în regia lui Cătălin Vasiliu. Același talentat regizor care a regizat și „Liselotte în Mai” și care-și poartă colectivul artistic nu numai dintr-un colț în altul al literaturii universale, dar are ca obiectiv aducere în fața publicului a literaturii dramatice, cu scopul de a preda – în acest mod, un curs complet din literatura dramatică universală. Sub măiestria sa regizorală interpreții devin pagini pretențioase, caractere universale. Însăși trecerea de la dramaturgia japoneză la o alta europeană și prezentate publicului gălățean este un act dramatic, o pătrundere intelectuală în literatura universală. Nu intenționez, pentru moment, să pun sub ochii lectorului, multiplele realizări ale colectivului teatrului dramatic „Fani Tardini” din Galați. Faptul că unul din creatorii artistici – regizorul CRISTIAN BAN – a fost nominalizat cu PREMIUL UNITER pentru cea mai bună regie pentru spectacolul 
  
„MaMe” scoate în evidență posibilitățile colectivului artistic al teatrului din Galați și firește al omului de teatru, regizorul Cristian Ban. Colectivul acestui teatru, în ciuda grelelor încercări, a stării precare a sănătății, a pericolului „CORONEI” a reușit nu numai să-și deschidă porțile culturi dramatice în fața populației, pe care o educă permanent. Iar spectatorii- sunt convins de dragostea, încrederea pe care o au în acest minunat colectiv dramatic pe care-l prețuiește. Devenindu-i, prieten-cetățean chiar și în momentele nespus de grele-periculoase ale Pandemiei. 
  
Referinţă Bibliografică:
TEATRUL dramatic „FANI TARDINI” - GALAȚI / Paul Leibovici : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3869, Anul XI, 04 august 2021.

Drepturi de Autor: Copyright © 2021 Paul Leibovici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Paul Leibovici
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!