CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Relatare >  





EIN HOD-satul artiştilor
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Cu mult timp înainte,am dorit să împărtăşesc cititorilor mei ,din multitudinea sentimentelor care m-au cuprins când paşii m-au purtat pe cărările satului,,Ein HOD''de la poalele muntelui Carmel. 
  
O tragedie care a cuprins regiunea înainte cu aproape doi ani,,incendiul''.În afara celor care fizic au fost măceraţi de flacărele rebele,existau şi alte aspecte nu mai puţin tragice precum a celor rămaşi fără adăpost,a unor artişti cărora focul le-a distrus creaţiile artistice. 
  
Natura plângea.Arborii au fost parţial măcinaţi de flacări.Ceea ce a rămas trebuia salvat.Aşa dar să ne îndreptăm paşii către EIN HOD. 
  
Aici puteţi să vă plimbaţi printre micile muzee şi casele artiştilor,să ascultaţi ceva despre marele artist Iancu,creatorul curentului DADA şi să urmăriţi ,să admiraţi sculpturi,picturi ,obiecte de artă. 
  
În cursul vizitei puteţi chiar gusta din bunătăţile culinare al gospodinelor satului. 
  
Sau poate doriţi să vedeţi vechea aşezare,satul arăbesc EIN HUD? 
  
Cei care se simt în putere sunt invitaţi să urce pe deal şi să viziteze o peşteră.Către acest punct turistic ne conduce o cărăruie abruptă ,ascunsă într-o pădurice de stejari.Adesea puteţi culege ciuperci.În timpul sezonului vă veţi bucura de parfumul şi coloritul cyclamelor ,precum şi al anemonelor. 
  
Dacă vă veţi urca până în vârf ,veţi avea ocazia de a admira albastrul senin al Mării Mediterane. 
  
În plus ,plimbându-vă pe cărărui printre numeroşii măslini ,aduceţi-vă aminte că pomii aceştea sunt consideraţi ca fiind cei mai vechi.Ei domină încă din timpurile stră-strămoşilor noştrii. 
  
Locuitorii aceştei regiuni vă vor povesti numeroase legende legate de măslinii de pe coastele munţilor Carmel. 
  
Dar cu timpul satul arăbesc a dispărut,unii arbori au trăit ultimile zile înaintea de marele şi năpraznicul incendiu.Peste ani au răzbit povestirile,legendele şi anotimpul vestejirii,a frunzelor gălbuie,fieroase. 
  
Vechea aşezare ,,Ein Hod'' sau,, Ein Elhuţ''cumi s-a denumit cândva, după izvorul cu acelaş nume. 
  
Un sat din munţii Carmel din apropierea Haifei. 
  
În locul satului s-a înfiinţat o nouă aşezare,după ce săteni care au locuit câteva generaţii au părăsit așezarea. 
  
Pământul a intrat în proprietatea statului fiind folosit pentru noile aşezări moderne. 
  
Peste ani la poalele aşezării vechi s-a înființat ,,Satul artiştilor''.Satul vechi arăbesc , a fost recunoscut în 2006.când pentru prima dată EIN HUD –locuit de fii clanului El-Higia,a obţinut drepturi ca oricare aşezare. 
  
Istoricul satului artiştilor. 
  
În anul 1953 s-au pus bazele ,pentru prima dată a unui astfel de sat în Israel.Iniţiativa a fost a arhitectului şi artistului Marcel IANCU ,care pe atunci era angajatul ,,biroului de proiectări''de pe lângă Preşedenţia Consiliului de miniştri. 
  
Se povesteşte că Iancu străbătând Carmelul ,privirea i sa oprit spre satul acela părăsit ,cu cocioabe de lemn şi lut ascunse printre bătrânii măslini. 
  
Iancu şi-a alăturat o seamă de artişti plastici şi a atras personalităţi care la olaltă au izbutit să primească aprobările necesare ,punând în acest mod ,bazele ,,primului Sat al artiştilor şi artizanilor''din Israel. 
  
Locul a corespuns cerinţelor romantice ale artistului Iancu,îndrăgostit de natura ţării. 
  
Din primul moment Iancu s-a opus distrugerii rămăşiţelor satului arăbesc cu care noua aşezare se învecinase.Mai mult ,el s-a luptat pentru păstrarea integrală a satului .Iancu a susţinut ,,peisajul din sat este adevăratul peisaj străbun,specific perioadelor din trecutul istoric''.După două mii de ani de peregrinări ,,poporul evreu se întoarce pe pământul străbun.Acum trebuie să cunoască ,să simtă şi să respire atmosfera antică,a naturi care a dăinuit prin aceste locuri,Noi,avem obligaţia de a păstra integritatea acestei naturi antice,pe cât posibil''. 
  
Dacă analizăm însuşi aspectul administrativ al satului –ca aşezare evreiască-vom observa că de la bun început,,satul artiştilor''a fost o aşezare independentă.Ceea ce nu a existat în alt loc din Israel,Satul nu a aparţinut nici unui consiliu regional sau orăşenesc. Conducerea şi dezvoltarea sa a fost diferită faţă de majoritatea satelor ,aşezărilor din ţară. 
  
Dacă Marcel Iancu a fost spiritul, creatoral,,Satului artiştilor'',ICE MAMBUŞ a fost ,,capul'',conducătorul propriu zis al aşezării. 
  
Am avut prilejul de ai cunoaşte şi a mă întreţine cu ambii mari iniţiatori;am avut marea bucurie şi onoare de a fi oaspetele lui Marcel Iancu. 
  
,,Povestirile tanahice''operă a artistului Iancu,am prezentat-o,în calitate de curator,cu mulţi ani în urmă la Galeria pe care am condus-o. 
  
Despre acest sat se pomeneşte în vechile acte ,pe când ţara era sub dominaţia Otomană(sec.XVI),pe când populaţia era doar de 720 de suflete .Satul nu era cel mai mare şi nici cel mai bogat din regiune,dar în preajma Războiului de independenţă,a fost considerat ca un tot social. .Am găsit scrieri în care cercetătorii presupun ,în legătură cu numele satului ,ar fi legat de locul şi împrejurimile geografice-geologice sau poate folclorice.Sohnutul la vremea lui,a îndrumat o seamă de olimi sosiţi în primii ani ai statului,să se aşeze acolo.Ei au venit,dar n-au rămas ,căci locul nu era potrivit . 
  
De abia în 1953 ,datorită iniţiatorilor ,apelul către artiştii plastici din acea perioadă, de a cumpăra o halcă de pământ pe care se afla o bojdeucă de lemn,ori de din pământ ars,satul a prins viaţă. 
  
Data de 5 august 1953 a fost înscrisă în analele satului ca dată istorică,,Întemeierea Satului artiştilor de la Ein-Hod''. 
  
Cei care au stat în fruntea tuturor iniţiativelor,a eşecurilor,a luptelor dar şi a izbânzilor au fost Marcel IANCU ,Ice MAMBUŞ şi Moşe MOKDY. 
  
Cele mai interesante iniţiative din punct de vedere artistic le-a avut Iancu,unul din creatorii şi animatorii curentului,,DADAIST''. 
  
Cei care au devenit membrii satului ,au fost nevoiţi să se întreţină economic.Artizanatul a fost prima sursă de venit.Aşa au luat fiinţă primele ateliere de ceramică,bijuterii,tipărituri ,cursuri de creaţie ale Ministerului Muncii.Se răspîndise zvonul înfiinţării unei Academii de artă ,dar o Şcoală de perfecţionare artistică i-a luat locul. 
  
Asistăm până în zilele noastre la desvoltarea,,Galeriei de artă''în care sunt expuse diverse obiecte de artă,tablouri a unor pictori renumiţi,.Galeria a fost condusă de Iram şi Iohevet Samuel care au avut o renumită Galerie 
  
de artă la Tel Aviv.Tot din iniţiativa lui Iancu au fost deschise ,,Cercuri artistice''cu diverse profiluri. 
  
Reposatul primar de la Haifa,Aba Huşi a ajutat la desvoltarea fizică a satului ,iar Ice Mambuş a atras numeroşi donatori printre care Efraim Ilin şi Agudat ,,Bnei Ţion''din America care au contribuit la renovarea unor clădiri precum ..Casa de oaspeţi''a cărei bază a fost pusă în 1971. 
  
Chiar pentru construirea porţii de la intrarea au fost necesare donaţii.Ministerul munci,ministerul culturii ,KKL şi Primăria din Haifa au fost donatorii ,întru realizarea,,porţii''. 
  
În primii zece ani ai,,Satului artiştilor'' de la Ein Hod s-a transformat visul într-o realitate vie ,cu o activitate multilaterală,o viaţă grea dar plină de satisfacţii morale. 
  
Creaţia artistică,această pepinieră vie care dă roade ,operele de artă până în zilele noastre ,sunt cunoscute şi apreciate în ţară şi peste hotare. 
  
Satul artiştilor,,Ein Hod'' face parte din Consiliul regional Hof Hacarmel. 
  
Peste150 de artişti creatori şi-au găsit casa,locul de creaţie şi puntea de lansare a picturilor,sculpturilor, artizanatului original şi de o apreciată calitate. 
  
Una din cele mai deosebite instituţii de artă ,,Muzeul Iancu-Dada'',desigur unic în felul său aici în ţară ,prin prezentarea permanentă a operelor creatorului curentului ,,Dada'' ,a operelor lui Iancu,a luptei dusă de acest artist ,creator original şi luptător neînfricat se află între zidurile acestui reputat muzeu. 
  
În centrul preocupărilor creatoare se află numeroasele studiouri de creaţie pentru copii şi tineret în spiritul şi concepţia ,,dadaistă''. 
  
Galeria publică de la EinHod se află în Centrul satului .Aici putem admira şi achiziţiona opere artistice- creaţii ale artiştilor din sat ,dar şi a unor artişti din străinătate invitaţi să-şi expună lucrările în Galerie. 
  
Prestigioasa ramură ,,Artizanatul''se află atât în centrul atenţiei conducerii unicului sat al artiştilor din Israel. 
  
În sat trăiesc şi crează pictori,sculptori,fotografi,oameni de teatru şi film,arhitecţi,muzicieni,ceramicişti,artişti ai sticlei şi numeroşi creatori incluşi în marea şi vasta familie artistică. 
  
O vizită în ,,Satul artiştilor Ein –Hod''nu poate fi completă fără o excursie în natură , cunoaşterea deplină a creaţilor precum şi vizitarea Muzeului Iancu-Dada''. 
  
Închin acest articol –omagiu-la împlinrea 125 de ani de la nașterea renumitului artist MARCEL IANCU-întemeietorul curentului,,DADA,, și a MUZEULUI de la EIN HOD-ISRAEL. 
  
Referinţă Bibliografică:
EIN HOD-satul artiştilor / Paul Leibovici : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3576, Anul X, 15 octombrie 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Paul Leibovici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Paul Leibovici
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!