CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Manuscris > Impresii >  





UN TUR DE FORȚĂ
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
România .. 
  
Cu peisaje minunate 
  
Munți cu crestele semețe 
  
Cu verdele pădurilor 
  
Și cel al crestelor muntoase. 
  
La vîrsta pensionării unii își petrec timpul în fața ecranului televizorului ,alții la o partidă de Șah și unii se întîlnesc la o cafea . 
  
Politică?...părerile sunt diferite,felurite și ..luate în considerație ,ca mucul de țigară.Numai că fumatul la braseria unde neîntîlnim e interzis. Și atunci ,se descarcă ,,sacul cu amintiri,,.La dreapta mea își sorbea ceaiul un mustăcios pensionar a cărui accent îl trăda că e de pe undeva din Moldova. Chiar după ce și-a trăit cam juma de viață la Holon ,nu-și pierduse accentul moldoveanului. Numai ce se întoarse dintr-o excursie și era gata să descarce sacul cu amintiri de pe malurile Senei,cînd prietenul care-și sorbea ,,turceasca,,îl întrebă:da pe acasă ..Acasă însemna Romînia.S-au privit unii pe alții ,lung și cum mă cunoșteau ca un veșnic turist,am scos din buzunarul hainei harta cu noul plan a noilor-vechi meleaguri de care mi se făcuse dor. 
  
,,Deschideți ochii și inima în fața peisajelor unice,închid în suflet cîntecul cascadelor și-al vîntului hoinar!,, 
  
-Iată biletele de călătorie ...pe primul plan Iași.De data asta plecăm cu toții...strănepoți,nepoți,gineri și nurori...ce mai tot familionul! 
  
Ei asta-i bună ,zicea mustăciosul din Holon! Apoi adăugă...de ce tocmai începi cu Iașul,după cîte știu ești din .. 
  
-E drept ,sunt moldovean ,de la o palmă distanță de Iași ,dar nu uita că tinerețea mi-am petrecut-o... 
  
Au trecut de la desfășurarea planului meu cam două luni și din nou ședeam la aceeași masă,sorbeam un esspreso amărui și cel de lîngă mine tot îmi dădea coate:...și cum a fost? 
  
-Am aterizat pe noul aeroport ieșean și de acolo pînă la Ciric –o palmă de loc...dar nici că l-am recunoscut! Vile,hoteluri,case de odihnă...Angajasem una dintre noile vile care avea camerele pregătite pentru ,,alaiul,,nostru.Ba în sala de la parter ne-a așteptat ,,cina,,-o gustare moldovenească stropită cu vin de Bucium.În zorii zilei ,cam la vre-o două zeci de metrii curgeau apele Ciricului –lacului unde în tinerețe ,pe călduri ne refugiam la umbra arborilor și în apele molcome ne scăldam pînă ce se făceau orele cînd ne ghiuruiau interiorul și urcam în tramvai –direcția ,,Cantina studenților,,.De astă dată mi-am urcat familia –cam vreo 12 persoane și am ajuns în Tîrgul Cucului, acolo unde străbunii erau mici comercianți sau cîrciumari...Citisem o nuvelă ,,a lui Agnon în care descria ,,pe un cîrciumar din Tg.Cucului ,prieten cu Cantorul sinagogii din tîrg.Și cum am pășit pragul unei bodegi,ne-am îndreptat spre Sinagoga Mare –inaugurată după reconstrucție și Declarată,,Monument Național,, De nerecunoscut:numai că pe unul din pereții exteriori ,era menționat cu litere aurii,,1657- 
  
  
1671).Privirea se înălța spre Obeliscul în memoria Progromului de la Iași(28-29 iunie 1941).Am intrat în interiorul Sinagogii .Privirea întregului Clan se îndrepta spre Parohul care ascundea sub porțile sale sulurile Sfiinte. Într-o liniște emoționantă am ieșit și privirea celor mici-a nepoților se îndrepta spre mine-călăuza.Cei trei nepoți –contra obiceiului sburdalnic de acasă,acum aveau în priviri ceva nou,schimbat. 
  
Nevastă-mea ,să-mi fie sănătoasă și ea moldoveancă desigur că le-a povestir celor trei prichindei despre,,Bojdeuca lui Creangă,,?! 
  
-Safta (bunica) va povestit despre Moș Ion 
  
-Moș Ion Creangă? –au pronunțat într-o singură răsuflare... Fața li s-a luminat și citeam în privirile lor,așteptarea confirmării mele. 
  
Așa dar ,am început să urcăm dealul.Era o zi nu prea călduroasă,cerul de un albastru siniliu .Urcam spre strada îngustă unde mi-am amintit de ,,Casa lui ,,Moș Ion Creangă,, (BOJDEUCA)unde pentru o scurtă perioadă a locuit și Eminescu .Se află pe dealul Țicău .Mai poartă numele de,,Valea plîngerii,,. De pe cerdac am aruncat o privire spre Ciric .În camerele înguste ale muzeului-dar doldora de obiecte și scoarțe vechi, vizitatorul își poate face o impresie generală asupra vieții și operei lui Creangă. Mai stau la îndemîna acestora cîte o carte veche ,,,,Povestea lui Ionică cel prost poreclit Irimiea,, și cîteva paginiale broșurei ,,Îndrumătorul,,care dacă nu povestesc cu har despre scriitor și scrierile sale, le-am păstrat drept amintire. 
  
Numai că vremea trecea și ni se făcuse poftă de-a îmbuca .Așa că am plecat spre ,,HANUL,,TREI SARMALE,,unde ne-am delectat cu tradiționala Ciorbă,,Tochitura,Sarmale în foi de viță,, pe care le-am stropit cu licoarea de un roșu aprins din viile Buciumului.Privirea ne-a fost atrasă de lista strămoșilor –oaspeți ,din alte vremuri:Vasile Alecsandri,Ion Creangă,Eminescu și pictorul Octav Băncilă a cărui tablou ,,Safta Dumitriu Luca ,,hangița,, se află expus la Muzeu .Și totuși ,cîndva atmosfera era mai alta. Pe cînd se ridicau paharele ,se cinsteau cu versuri și vorbe cu tîlc comesenii, apărea în preajma mesei un tip,,ros de vreme-adică purta în loc de cravata obișnuită ,,lavaliera,,un fel de panglică de mătase largă,înnodată și lăstă să cadă spre buric,ghete de lac,mănuși albe,trandafir alb la butonieră costumului ros de vreme, iar în mîna dreaptă un imens buchet cu flori de sezon.Ochii bulbociți vorbeau de la sine.Chiar dacă nu cumpărai firele de trandafir sau lalele,comesenii scoteau cîte o monedă pe care i-o dăruiau.Iar el,, BARONUL de VAX,,că așa-i mergea vestea printre ieșeni-pe drept sau nu!? cu vocea cam răgușită recita cîteva versuri: 
  
,,Deschide-ți ochii și inima în fața peisajelor unice/ închid în suflet cîntecul meleagurilor și-al vîntului hoinar...! 
  
Coboram dealul,cu acea nostalgie nu numai după natura înconjurătoare ,care îmi amintea de unii colegi ,care în vreme de tristețe aveau darul de a transforma sfîrșitul săptămînei de muncă în ore luminoase,cu cîntece de voie bună inspirate de mama-natură și fără îndoială de belșugul de pe masa colegială stropită cu păhărelele tulburetelui. 
  
Acum treceam și priveam Palatul care e înconjurat de clădiri,moderne,și Centrul comercial cu vitrinele șugubețe,atrăgătoare...!Dar vorba romînului,,Ziua trece și ...pașii se îndreptau spre bătrîna uliță ,,Lăpușneanu,,unde cîndva deoparte și cealaltă dominau ,,Case cu pajura boierească,,.Dar vorba cîntecului: Tot pe drum,pe drum ,pe drum...aruncam o privire către 
  
  
Catedrala Mitropoliei și de cum întorceam privirea care tot admira lunga traversare spre o grădină care ducea spre Teatrul Național ,,Vasile Alecsandrii,,pe scena căruia au văzut lumina cele mai ilustre drame și comedii în interpretarea lui Sava,Miluță Gheorghiu și numeroaselor actrițe care au dus faima peste hotare. Bătrînii își mai amintesc de o veche descriere,,Pe ulițele Iașului ,,autor Vasile Panopol. Trecînd nu numai pe străzile moderne ale Iașului,unii dintre lectori își vor amintii de vestita familie Roznovanu ,Castelul cu acelaș nume în care au locuit și a fost martor a unor oaspeți precum Regele Carol ,invitați de cucoana Marghiolița.Îmi sună în urechi versurile: 
  
Masa e încărcată cu ghirlanzi,cristaluri /Strălucesc mii,cupe de aur și portir;/Vinul curge în spumoase valuri /Mințile înneacă într-un lung delir.În zilele noastre clădirea modernizată aparține,,Primăriei Iașului,, .De aici am pornit-o spre str.Lăpușneanu.-unde pe vremuri erau case luxoase ,localuri de distacție ,vitrinele unor magazine de bun gust.Le-am atras atenția asupra unor case vechi ,devenite în zilele noastre muzee.Pe vremea stundenției era cea mai atrăgătoare și chiar pitorească.Grădini și localuri cu bere ,iar spre toamnă se servea must pe lîngă porția de mititei a căror parfum umplea văzduhul. ,,Junimiștii numeroși/Se adună toți voioși...Vin amicii așa dar,/Să cinstească un pahar...Unii îi dăduseră denumirea,,Strada veseliei,, Au mai rămas unele clădiri vechi precum un Palat transformat în muzeu,unde uneori se întrunesc scriitorii care-și citesc fragmente din noile cărți apărute. Unii dintre colegi,mi-au atras atenția ,,pe strada Lăpușneanu,era o editură muzicală care a tipărit poezia lui Eminescu,,Ce te legeni codrule ,pusă pe muzică de George Scheletti. 
  
Am trecut de-a lungul străzii Lăpușneanu ,admirînd pe deoparte ,,Biblioteca Universitară,,unde reposatul Botez-director, cu care mă întrețineam în interesante discuții cu caracte literar,era un adevărat gentelman. Vis-a-vis la colț cu Casa de cultură a studenților unde străjuiesc statuile Domnitorilor Moldovei. Pe unul din pereții exteriori se mai poate observa o lucrare a artistului Nathanson. În apropiere,tot într-o clădire veche-nouă se află ,,Palatul copiilor,, Și cu ,,sufletul la gură,,am ajuns la Copou unde se află,,TEIUL LUI EMINESCU,,.Nici că se poate afla o destindere intelectuală mai aleasă.Privirea –cam obosită descoperea ,de după tufișuri ,,ceea ce –i omenesc și tînăr ,,perechi ,perechi de tineri îndrăgostiți,,.NIMIC nu s-a schimabat ,,doar cei care –și ,,jurau credință,iubire veșnică,,.....(Ei la 18 ...iar eu la 81). 
  
ROMAN 
  
A doua zi am pornit-o spre Roman. Orășelul mărginit de două rîuri Moldova și Siret ,un parc imens în mijlocul căruia e un lac cu apă pe care bărcile plutesc într-o armonie desăvîrșită.Perechi ,perechi mișcau alene vîslele.Unii în ritmul melodiilor care le exxecuta în chioșcul special amenajat,,fanfara orașului,,sau ,,regimentului de infanterie,,.În fruntea căruia ,,DIRIJORUL,,un tip căruia uniforma militară îi era nepotrivită.El,,mic,durdului,cu burticică,,iar din cînd în cînd își trăgea pantalonii căci cingătoarea i se desprindea. 
  
În luna august nici că găseai un loc pe una din bănci.Marele Bîlci atrăgra populația din orașele apropiate,care veneau pentru distracțiile oferite .Dar,nu numai.Marele magazine din București își aveau cîte o reprezentanță,iar lenjeria,mătăsurile,și mărog toate stofele fine ,colorate și la ,,modă,,umpleau rafturile și tîjghelile,,.Ce mai vorbă,,distracție 24 de ore,,.Străzile lungi, liniștite cu parfumul teilor îți dau și azi impresia unei odihne provinciale. Aici pe solul și prin casele bătrînești care mai dăinuiesc au trăit și au scris cei care peste ani 
  
  
au intrat în ,,Istoria literaturii,,.preum Cezar Petrescu,Otilia Cazimir,Hary Isac Zilberman,Savin Bratu,Max Blecher a cărui romane se retipăresc și-n zilele noastre . 
  
De altfel tot la Roman s-au născut cineaștii Jean Mihail, Nae Roman,,actorul Nicolae Constantinescu cît și reporterul Filip Brunea Fox. 
  
Se cuvine a fi cinstiți ,onorați și personalitățile muzicale născute pe aceste meleaguri romașcaneMihail Jora,Sergiu Celibidache –dirijorul a cărui baghetă a condus marele orchestre simfonice precum a New-Yorkului ș.a. 
  
Compozitorul Alexandru Zirra.; matematicianul Alexandru Hollinger și mulți alții. 
  
În zadar am căutat ,am întrebat dacă municipalitatea Roman a cinstit vreuna din aceste personalități amintite mai sus ! 
  
p.S. Excursia continuuă spre Cheile Bicazului. 
  
Referinţă Bibliografică:
UN TUR DE FORȚĂ / Paul Leibovici : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 3109, Anul IX, 06 iulie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Paul Leibovici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Paul Leibovici
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!