CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Eseuri >  





Cu deosebită admirație și mulţumiri... post mortem...
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Mă întristez, uneori, cât de ciudată poate fi specia umană...  
  
Dintr-un anumit punct de vedere, ea se prezintă cu o maturitate similară perioadei din viaţa unui adolescent, când hormonii o iau razna înaintea gândirii, iar dintr- altul, putem constata că umanitatea afișează mai mereu o nemulţumire generală. Nemulţumire nu faţă de ceva anume, ci în general faţă de tot ceea ce individului îi lipseşte în particular. Atât la nivel de individ, cât şi la nivel de specie, de popor, omul este în general nemulţumit. Nemulţumit de situaţia în care se găseste, de viaţă și de locul în care trăieşte, de lipsa banilor sau a sănătății, dar în special de oamenii din jur, uneori chiar şi de aceia de valoare, dar care, însă, nu-i servesc în niciun fel interesele. De fiecare dată, adevăratele valori ale unui om, vor fi marginalizate, minimalizate, chiar îndepărtate de atenţia celor multi, adică a poporului.  
  
Pe de altă parte, chiar şi atunci când este evident că un anumit individ reprezintă o mare valoare umană și spirituală, totuși, meritele lui vor fi (re)cunoscute de către popor, de cele mai multe ori, doar după moarte, eventual, zeci sau sute de ani mai târziu. Oare chiar nimeni nu mai poate aprecia un mare Om, încă în viață? Şi atunci, inevitabil ne vom pune întrebarea: de ce nu poate fi recunoscută valoarea unui om decât post mortem? Pentru că avem de-a face cu defectul rasei umane (în general) și al românilor (în particular): orgoliul. Cum să recunoască “marea” majoritate, că un anumit individ este inteligent, bine pregătit, harnic, bine intenţionat, înțelept, modest, curajos și patriot, deci cu alte cuvinte un adevărat model? Iar el, nu doar că ar fi fost un bun model pentru popor, ci ar fi trebuit pus în grabă în fruntea poporului! Ar fi trebuit pus la conducerea țării, chiar și cu titlu onorific, precum ultimii regi ai Europei din ziua de astăzi, devenind un real element de impulsionare al poporului și a țării. Dar oare, nu cumva tocmai aceste orgolii lumești, sunt, de fapt, cele mai mari poticniri în evoluția poporului sau chiar a întregii omenirii? Sau, ar putea exista interese ascunse, financiare și/sau politice, iar cei ce conduc lumea, în forma actuală de orânduire, au fost și vor fi intersați ca popoarele lumii să aiba mintea “oarbă”, beneficiind astfel de o formă de supremație, prin metoda de conducere care folosește forța și impunerea?  
  
Dar să sperăm că timpul le va rezolva pe toate, mai ales anii ce vor urma, iar până atunci, să ne amintim cum spunea marele Eminescu în poezia Glossă:  
  
 
  
“Nu spera când vezi mișeii  
  
La izbânda făcând punte,  
  
Te-or întrece nătărăii,  
  
De ai fi cu stea în frunte;  
  
 
  
Teamă n-ai, căta-vor iarași  
  
Între dânșii să se plece,  
  
Nu te prinde lor tovaraș:  
  
Ce e val, ca valul trece”.  
  
 
  
Inchei cu un ultim exemplu: în urmă cu ceva vreme, un Rege le vorbea oamenilor din balconul unei clădiri. El se afla (fizic) deasupra oamenilor şi le vorbea acestora, de sus, la propriu. Dar mulţimea nu asculta doar discursul lui, ci ea venise în primul rând să-l aibă pe Rege în mijlocul ei. Concluzia este mai bine conturată acum: oamenii mai înțelepți nu sunt interesaţi doar de cuvintele unui om - chiar sub forma unui foarte reușit discurs, ci mai degrabă acestora le va fi captată toată atenția de către omul respectiv, precum și de energia pozitivă ce emană din spatele cuvintelor lui. Iată de ce mulțimea s-a adunat în jurul Omului în care şi-au pus cu toții încrederea, să le fie întotdeauna aproape, la bine şi la greu…  
  
 
  
Paul Gheorghiu.  
  
Referinţă Bibliografică:
Cu deosebită admirație și mulţumiri... post mortem... / Paul Gheorghiu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2544, Anul VII, 18 decembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Paul Gheorghiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Paul Gheorghiu
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!