CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Literatura > Eseuri >  





Este cuvântul CONȘTIINȚĂ, definit greșit?
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Conform DEX, conștiința este definită astfel:  
  
CONȘTIÍNȚĂ, conștiințe, 1. () Sentiment, intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență; cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său. 2. Faptul de a-și da seama; înțelegere. 3. (În opoziție cu existența, materia) Gândire, spirit. 4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită. „  
  
Chiar dacă nu pun la îndoială defiinițiile cuvintelor din DEX, de această dată, unele lucruri nu se prea potrivesc. Dacă ar fi să definesc termenul conștiință, strict din punct de vedere a trăirilor și înțelegerii personale a lucrurilor, aș defini-o drept „legătura omului cu Divinitatea / Creatorul / Dumnezeul lui”. Cu alte cuvinte, conștiința omului ține în prea mică măsură de (re)cunoașterea propriei existențe și a lucrurilor din jur, și în mai mare măsură de cât de puternică este legătura lui cu Divinitatea (dacă această legătură există). Conexiunea om-Divinitate, nu doar că este una directă, fără intermediari, dar ea se propagă pe toate planurile, de la Creator, în jos, către om. Mai mult, un soi de conștiință pot avea chiar și animalele. Un alt exemplu, una dintre numeroasele teorii moderne, afirmă că întreaga viață a omului se desfășoară precum un film în care individul este doar un actor ce execută un rol dinainte stabilit. Astfel, așa zis-ul liber arbitru al omului, nu îi este aparținător acestuia, ci Creatorului care îl manevrează precum un păpușar însuflețește păpușa pentru o scurtă perioadă de timp. Omul crede că este stăpânul deciziilor sale, dar deciziile nu îi aparțin. Sau poate doar într-o mică măsură, nesemnificativă pe termen lung. În acest caz, ce rol mai are conștiința? Mai putem vorbi despre ceva personal omului, așa cum afirmă definiția din DEX?  
  
Însă ce este cu adevărat interesant, este faptul că, indiferent că luam în calcul teoria creației sau pe cea a evoluției, conștiința se comportă de fiecare dată la fel în interacțiunea cu individul ce pretinde că o posedă. Cu alte cuvinte, cele mai multe decizii luate de individ prin intermediul conștiinței, sunt întotdeauna corecte în relație cu viața, mediul înconjurator sau ceilalți indivizi din jur. În DEX este menționat cuvântul „intuiție”, a omului, dar până la urmă chiar și aceasta, de unde provine? Căci mintea omului, partea analitică și logică mai exact, nu are capacitatea de a intui sau de a lua decizia corectă (unică) în cel mai scurt timp. Mintea omului are nevoie de foarte mult timp pentru a procesa informația, apoi îi este necesară o lungă perioadă de timp pentru a lua hotărârea, iar în final, aceasta este de cele mai multe ori cea mai puțin inspirată. Diferența majoră dintre minte și conștiință, este aceea că aceasta din urmă îi returnează individului atât răspunsul corect în mijlocul unei întrebări/situații dificile, cât și o viteză de reacție foarte rapidă, instantanee, imposibilă minții. Mai mult chiar, conștiința, realul „liber arbitru”, îngerul păzitor, cum vreți să-i spunem, poate coordona activitățile individului separând complet mintea acestuia. Și astfel ajungem la cel de-al doilea element necesar legaturii: subconștientul.  
  
Nu voi mai prezenta definiția subconștientului din DEX, ci voi spune direct părerea mea despre acesta. Subconștientul ar putea fi acea parte a creierului ce stabileste legătura cu Divinitatea prin intermediul conștiinței. În acest caz, conștiinșa fiind doar un agent purtător de informație. Și nu defiesc subconștientul ca pe o zona fizică (anatomica) a creierului, căci nu apare nicăieri în manualele de anatomie o astfel de zonă, ci ca pe o „zona de memorie” responsabilă de stabilirea legăturii cu Creatorul. Creierul omului poate fi comparat cu un calculator în toată regula: o parte a acestuia se ocupă de stocarea unor amintiri, altă parte se ocupă de procesarea informației (mintea logică, analitică), dar există și o parte (un fel de interfață) care se ocupă de comunicarea (subconstientă, intuitivă) cu celelalte persoane, cu alte viețuitoare, dar și cu propriul Creator. Știința o numește activitate paranormală. Și asta, doar pentru ca nu o poate explica. La urma urmei, de ce ar trebui ca știința sa poată oferi răspuns la orice întrebare? Este ea absolută? Este ea atotcuprinzătoare? Pai dacă ar fi așa, știința ne-ar da răspuns pentru orice întrebare, iar în acest fel, omul și-ar înțelege menirea lui pe Pământ. Dar este oare așa?  
  
Cum poate un individ, revenit la viața normală dintr-o comă profundă, sa vorbească perfect (și fluent) limba mandarină, când acesta nu a învățat niciodată aceasta limbă pe toată durata vieții lui? Sau, cum poate un șofer sa conducă un automobil pe distanțe de sute de km fără să fi fost măcar o dată atent la drum? Apoi, modul în care omului ii parvine câte un gând, este iarăși foarte interesant. Gândurile omului vin și pleacă, trecând prin preajma lui. Uneori, acesta și le însușeste, părând că le-a adunat din zbor precum copilul prinde fluturi cu plasa pe câmp. Însă nu de puține ori, omul spune în gura mare „mi-a venit o idee!”. Deci recunoaște fără să vrea că i-a venit ideea, că a primit-o de undeva, ca ideea/gândul nu a fost niciodată în posesia lui. Și dacă i-a venit, de unde i-a venit, dacă nu dintr-un loc, care, trimite în permanență gânduri oamenilor. Și uite așa, punând lucrurile cap la cap, se conturează tot mai clar ideea că creierul omului se aseamănă mai degrabă cu un receptor de informații decât cu un procesor. Și în acest caz, este posibil ca și stocarea anumitor informații să nu aibă loc în mintea omului. Mintea este menită doar să proceseze. Stocarea, cea mai mare parte din ea, poate fi în altă parte, acolo unde toate informațiile ajung laolaltă, la Creator. Așa s-ar putea explica de ce omul revenit din coma profundă vorbește fluent limba (dialectul) mandarina (necunoscută inițial).  
  
Închei acest punct de vedere, începând să mă îndoiesc ușor-ușor de construcția minții omenești, și mai degrabă prefer să iau în calcul de acum înainte, că așa cum intuiția femeii poate fi considerată al șaselea simț, tot astfel și conștiința omului ar trebui să fie superioară tuturor simțurilor lui. De fapt, ea ar trebui sa le preceadă pe toate celelalte. Ea pare a fi, de fapt, cel mai important „simț”. Poate că cine nu are conștiință, este lipsit de legătura cu creatorul lui. Să fie oare acesta, oaia cea pierdută pe câmp? Dacă peste timp, această teorie se va dovedi adevărată, ceea ce se va întâmpla cu acest om, doar hazardul o mai poate demonstra...  
  
Paul Gheorghiu.  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Este cuvântul CONȘTIINȚĂ, definit greșit? / Paul Gheorghiu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2524, Anul VII, 28 noiembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Paul Gheorghiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Paul Gheorghiu
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!