CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Civilizatie >  




Autor: Olivia Dumitru         Ediţia nr. 2828 din 28 septembrie 2018        Toate Articolele Autorului

Destinatie exotica de vacanta
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
  • Heii!
  • Heei!
  • Ce faceeti?
  • Bine, suntem in Creta. Voi?
  • Bai, eu sunt la Nisa, dupa cateva zile la Roma.
  • Frt, eu sunt in Turcia, la piscina.
  • Eu sunt la Geoagiu.
  • Ce-i aia?
  • Oau! Ce destinatie exotica!
  • N-am mai auzit, unde e?
Si asa „Geoagiu” a devenit starul verii 2018 printre elevii de liceu ai fiicei mele.  
  
E tare, frate! Grecia am mai vazut, Bulgaria e demult bifata, Roma si Londra vizitate, Parisul e destinatie de week-end, Viena sursa de haine si concerte.  
Dar Geoagiu? In primul rand, unde este; apoi, ce are de oferit? De ce ar trebui sa stiu unde e pe harta?!  
  
Va invit sa descoperiti o destinatie „exotica” – voi scrie ce am aflat in vara aceasta despre o bucatica de Romanie si daca e text neprofesionist, amatoresc, va provoc sa cercetati dvs insiva!  
  
Ceva mai sus de Deva, ajungi la Geoagiu-Bai. Te plimbi prin centru, dai de strandul „Baile daco-romane” si te gandesti sa vizitezi situl arheologic „Baile romane” situat pe „Dambul romanilor” – un deal amarat, cu ceva pietre impresurate de iarba, nepazite de nimeni. Pai, ce valoare sa aiba, daca nici un portar nu merita, nici bilet de intrare macar de 2 euro, acolo (in Bulgaria, mostenirea traca aduce profit serios). Ma plimb total neimpresionata, apoi caut drumul de coborare din varful dealului pana in groapa. Aici e un pic mai frumos, amenajat, un tunel. Plec.  
  
Dar daca as fi avut un ghid, pe care-l si gasesc peste 2 zile, la recomandarea unui turist, altul ar fi fost tabloul: nu este un deal cu noroi cel pe care urc, ci craterul unui vulcan! Nu cobor intr-o groapa oarecare, ci in gura vulcanului; daca bagi mana 10cm prin acea crapatura, ii simti caldura si suflul activ. Hei, asta nu e o scara, ci sunt caditele de baie sapate in travertin de catre romani. Imagineaza-ti izvorul de apa ce traversa vulcanul si izbucnea la suprafata, era captat in tuburi de teracota si transmis catre caditele de baie captusite cu lemn, pictate, pereti luminati de torte, statui de marmura, teracota, altare, ofrande (8 foite din aur 22 karate s-au descoperit aici, cu multumiri zeitatilor vindecatoare). Pietroiul acela de care ma impiedic este un altar roman – nu il furati sa faceti o masa in curtea localnicului X! Iubeste-ti istoria, tine-o la loc de cinste – ce vei distruge, nu se mai intoarce! Plăcuţele sunt spectaculoase şi extrem de importante, pentru că sunt unice în Dacia Romană, iar în întreg Imperiul Roman sunt foarte puţine descoperiri de acest fel, pentru că sunt mai frecvente plăcuţele de argint”.  
  
Avem un castru roman construit in localitatea dacica Germisara (ape calde). Se cunoaste si numele constructorului, Lucretius Aqvila ( conducator al Legiunii a XIII-a Gemina, cantonata in castrul de la Apulum -Alba Iulia si in imprejurimi) imprimat pe o tigla fixata in peretele bazinului mic. La doi pasi de terme exista un spital, unde ranitii erau operati, apoi tratati cu apele vindecatoare. De remarcat faptul ca aceste ape mezotermale nu sunt radioactive, ca cele de la Herculane si Baile Felix – deci nu exista pericol pentru copiii in crestere, pentru bolnavii de cancer etc. Acum bate vantul printre buruieni, dar imaginati-va ce viata a avut, ce tehnologie avansata, ce seriozitate, ce inseamna civilizatia!  
  
Ei, timpul dizolva orice –la noi cade blocul construit acum 10 ani, peretele se fisureaza, fundatia cedeaza, nici 100 de ani nu pare sa tina. Praful si pulberea dupa 2000 de ani, ce sa mai alegi de ele?! Filozofez eu, pasind pe drumul roman pietruit din Geoagiu (cu pietre lipsa). Dar ghidul continua cu niste informatii incredibile: unde sunt constructiile romanilor? Le puteti vedea si azi:  
  • Biserica Rotonda. Legenda spune că bisericuţa, cu ziduri groase din cărămidă romană şi din piatră de râu, a fost opera unor cruciaţi care se întorceau din Ierusalim pe drumul roman care străbătea Valea Geoagiului. Este de un tip rar intalnit: circulara, boltita in calota, cu ziduri groase si neregulate, aducând aminte de turnul Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim. Potrivit istoricilor, a fost construită pe la 1100, fiind astfel considerată cea mai veche bise­rică medievală de zid din România. M-am dus si am pipait acea caramida romana, 2000 ani si e perfecta!
  • În aceeaşi curte, la adăpostul unor pini bătrâni, exista o altă biserică medievală, veche din secolul al XVI-lea. Ridicată în stil gotic, din cărămidă şi pietre funerare romane, aduse de la Germisara, iar poarta de intrare în lăcaşul de cult reformat este străjuită de statuetele a doi lei ( Legiunea a XIII-a Gemina avea culoarea albastra, nu rosie obisnuita si simbolul leului, nu acvila).
  • Notre Dame de Alba Iulia, catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail este cel mai valoros monument de arhitectură romanică și gotică din Transilvania. Lăcașul deține 3 recorduri: este cea mai veche și totodată cea mai lungă (93 m în ax) catedrală din România. Construcția catedralei a început prin anul 1004, odată cu întemeierea Episcopiei Transilvaniei de către regele Ștefan I al Ungariei (vezi Vikingii). Singura dintre catedralele episcopiilor ctitorite de către regele Sfântul Ștefan al Ungariei rămasă pentru posteritate în forma sa originală, medievala. Blocurile de piatra cu care s-a construit au fost taiate de... romani acum 2000 ani, uluitoare re-folosire a cladirilor! Ca fapt divers, aici e inmormantat Iancu de Hunedoara, cel care a invins in 1456 oștirea otomana a sultanului Mahomed al II-lea Cuceritorul Constantinopolului (1453) si a asigurat Europei cel putin 70 ani de pace! Altfel, Viena si Roma ar fi fost Istanbulul nr. 2 si nr.3. Papa de la Roma a elogiat victoria obținută de Iancu de Hunedoara, numind-o „cel mai fericit moment al vieții sale” și a ordonat ca toate clopotele bisericilor catolice din Europa, de atunci încoace, să fie trase în fiecare amiază, ca o chemare zilnică a credincioșilor la rugă pentru apărarea orașului.
  • Biserica din Densus este un lăcaș de cult construit pe la anul 600 din piese litice, aduse din fosta capitală romană a Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa; la interior, patru stâlpi, alcătuiți fiecare din câte două altare romane suprapuse, descriu un careu central. Pilonii sunt imbracati in pietre funerare, iar masa din altar e tot o piatra funerara, a unui ofiter roman. Pare sa fie cea mai veche biserica din Romania in care inca se mai slujeste.
Departe de a fi praf si pulbere, constructiile romanilor stau mandre si azi, chiar daca sub alta forma.  
  
Si daca te invarti un pic in jur, mai ai la Rosia Montana muzeu cu galerii romane de exploatare miniera in forma originala! Doar aici poti admira tehnologia antica. Caci englezii si francezii demult au deteriorat galeriile romane din muntii lor.  
  
Iar la Muzeul Aurului din Brad afli ca muntii Apuseni erau sursa aurului pentru Europa pana la descoperirea Americii; dar nu vezi doar aur. Vezi aur in forma originala, aur nativ!!! Valoreaza mai mult decat greutatea lui pentru ca e extrem de rar. Cam tot aurul descoperit e topit si turnat in lingouri, bijuterii si altul nu prea mai e pe Terra (iar daca e nedescoperit, nu l-a vazut nimeni). E singurul de acest fel din Europa si unul din cele 3 muzee din intreaga lume.  
  
Un pic mai la sud de Geoagiu avem cele 2 Sarmisegetuza, cea dacica situata in munti, ascunsa, marturie a unei hotarari nestramutate de a apara tara (niciun ghid) si cea romana, plasata in zona usor accesibila, pe drumul aurului din muntii Metaliferi spre Roma. Aici am avut un ghid extraordinar, arheolog de meserie. Ce inseamna un profesionist! Ma uitam la amfiteatru si vedeam un teren de fotbal prapadit. Dar ia asculta povestea dalelor, a nisipului din arena, a bancutelor etajate, a canalizarii bine pusa la punct, caci se spala arena dupa fiecare spectacol si apa era drenata elegant. Parca se schimba peisajul… si asta nu e totul: traversam un alt drum roman jefuit de piatra (pare greu sa aduci piatra din munte si sa o tai, tot de la romani o iei), trecem de niste livezi si case si intalnim un alt sit arheologic – neasteptat. Ziduri ale caselor, palatelor, forum, fantani, piatete, camera de tezaur. Si proiect cu toata logistica bine gandita pentru a reconstrui acest orasel. Ce ne lipseste de nu putem prezenta si noi o minune care sta in picioare? Pai ce ma mir, Muzeul de Istorie al capitalei sta sa se darame si parca nici nu e al nostru, e cladire revendicata.  
  
Cum ar fi sa ai Troia sub picioarele tale si sa nu detii permis pentru sapaturi? Sau sa cauti mormantul lui Tutankamon si sa nu poti cerceta nimic?  
  
Asa e pentru arheologii romani sa priveasca 4 gospodarii cu pruni si porumb ce stau peste orasul antic si sa nu poata face nimic. Iar solutii exista, daca vrei. La Rosia Montana, initial niciun localnic nu a vrut sa paraseasca zona pentru a ceda casa parinteasca companiei miniere straine; dar treptat-treptat au schimbat casa din sat pe una noua la periferia orasului Alba Iulia; iar aceia care au mai ramas intr-o Rosia Montana nici cariera de exploatare, nici patrimoniu UNESCO – regreta ca nu au plecat si ei. Intotdeauna poti reloca o casa. Trist e ca banul exista pentru a convinge oamenii sa parasesca Rosia Montana, dar nu-l gasesti pentru 4 case ce stau pe Sarmizegetusa.
Ce minune ar fi atunci sa pasesti prin orasul roman restaurat! video site
 
  
Dar cum sa visezi la un oras - cu palate, forum, fantani, drumuri, terme, amfiteatre - de care nici n-ai auzit?  
  
Geoagiu, cea mai exotica destinatie de vacanta!  
  
Necunoscuta de liceeni, plina de comori de talie mondiala.  
  
Eu inteleg ca, din motive financiare, trebuie sa produci emisiuni si carti de subcultura. Insa Romania are, cu siguranta, si un public elevat care s-ar delecta cu materiale de buna calitate.  
  
Multumiri domnilor ghizi de la aceste obiective, care au prezentat benevol informatii valoroase si au facut din vacanta la Geoagiu un moment de neuitat pentru mine si copiii mei!  
  
Este o vorba: Un popor care nu-si cunoaste trecutul, nu are viitor!  
  
De ce? Pentru ca nu poti admira ceea ce nu cunosti; iar daca nu iti cunosti valorile, treci pe langa ele sau le vinzi pe nimic.  
  
Ajungi acolo unde țintești. Visul unui adolescent poate fi barul unui hotel de ***** sau restaurarea unui oras antic. Iar visul este plamadit de un element de ici, de colo: o excursie, un cantec, un film, un joc video, un profesor, un erou…  
  
Romania de maine este visata, dorita si planuita azi!  
Referinţă Bibliografică:
Destinatie exotica de vacanta / Olivia Dumitru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2828, Anul VIII, 28 septembrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Olivia Dumitru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Olivia Dumitru
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!