Memoria cuvintelor
Memoria cuvintelor e ca o umbră
așezată pe clipele prezente,
clipele ascuțite formează un labirint
pe același nivel de spațiu
și ard mocnit.
Toate clipele dulci sunt topite într-o înfierbântare,
corăbii plutesc cu lopeți smulse spre un țărm mut,
o tăcere cu gust de bumbac plutește prin labirint,
cuvintele s-au pus de-a curmezișul naufragiind repetat.
Închis după zăbrele îngerul cioplește lumina
dezvăluind mistere,
treci pe lângă mine fără să te văd,
trec pe lângă tine fără să mă vezi.
10.11.2017