3 Septembrie 2016
Fără departe nu e nici aproape,
Fără mine nici tu nu exiști,
Ce dulce e lumina de sub pleoape!
Ce-ar fi fără ele ochii triști?
Fără noapte nu e dimineață,
Nicio tăcere nu-i fără cuvânt,
Toate-acestea doar aici se-nvață,
Câtă vreme suntem pe pământ.
Fără maluri Râul dintre ele
N-o să curgă tulbure sau lin,
Tot așa și gândurile mele,
Niciunul, niciodată nu-i deplin
Și amândoi o știm atât de bine,
Mi se umple sufletul de har,
Poezia mea, fără de tine
Mă simt atât de singur și-n zadar!
Nicolae Nicoară-Horia