10/11 Iunie 2015
„Iubiți pe vrăjmașii voștri,
binecuvântați pe cei ce vă blesteamă,
faceți bine celor ce vă urăsc
și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc. ”
Ev. Matei 5, 44
Azi-noapte mi-a bătut un dor sub pleoape,
Ca marea zvârcolită de furtuni,
Eu n-am plecat, mă știu aici, aproape
De mine și de voi și de străbuni;
Aici sunt toate dorurile mele
Și Poezia mea ca un izbuc,
Legat de aer și de toate cele
Chiar de-aș pleca, vai, unde să mă duc?
Azi-noapte m-a trezit din somnul greu
Un glas venit de dincolo de moarte:
„De ce ești supărat, copilul meu,
Nu știi că supărările-s deșarte?
Ți-am spus și-atunci, pe când eram în viață,
E darul cel mai scump de pe pământ,
Cum să iubești, de-a pururea învață,
Ca Dragostea nu e nimic mai sfânt!
Iubește-i dar pe cei ce te blesteamă,
Pe cei ce-ți lovesc numele și fața...”
De m-a cuprins un fel de dulce teamă
Și simt cum curge-n mine dimineața!
