16 Martie 2015
Iubesc pământul țării din care m-am născut,
Oricât m-ar duce gândul și vremea în ispită,
Mi-a fost întâiul leagăn și la nevoie scut,
De el întotdeauna mi-e inima lipită...
Fără pământ sămânța și zborul e-n zadar,
Fără pământ copacul nu-și află rădăcina,
Aici se întoarce Dorul de-a pururea hoinar,
Aici îmi vlăstărește din dragoste lumina!
Nu vreau să plec niciunde, cu niciun pașaport,
Oricâte orizonturi ciudate mi se-arată,
Să nu-mi acuze nimeni iubirea care-o port
Și Dumnezeu mi-o știe cât e de-adevărată!
La sânul ei cuvântul în pace mi-a crescut,
Credința mea rămâne prin viață neclintită,
Iubesc pământul țării din care m-am născut,
Oricât m-ar duce vremea și gândul în ispită...
