CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Versuri > Spiritual >  




Autor: Narcisa Barbu         Ediţia nr. 3639 din 17 decembrie 2020        Toate Articolele Autorului

Infertilitatea
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Alegerea unei teme sociale, presupune multe gânduri, mai ales dacă stai să te gândești la toate lucrurile din propria societate. Lumea în care trăim noi, se confruntă adesea cu câte o problemă la care nici măcar nu te gândeai că o să apară, sau la o întrebare retorică precum „Poate fi mai rău de atât?’’. Și deși, nu ni se răspunde, suntem obligați să ne răspundem singuri ,,Da, chiar poate fi!’’.  
De altfel, eu aleg să discut o temă cu care societatea românească se confruntă de mult timp, nu doar de câțiva ani și anume infertilitatea. Aleg această temă, pentru că mi se pare un lucru foarte important despre care ar trebui să se vorbească.  
În România, 30% dintre femeile de peste 35 de ani sunt infertile, procentul ajungând la 50% în cazul femeilor cu vârsta de peste 40 de ani. Din păcate, însă, 56% dintre femeile care suferă de această problemă nu se adresează medicului. Nu, infertilitatea nu este întotdeauna o problemă a femeii. Atât bărbații, cât și femeile pot fi infertili. Multe cupluri se luptă cu infertilitatea și caută ajutor pentru a putea avea un copil, însă problema este deseori considerată una feminină.  
Infertilitatea reprezintă imposibilitatea femeii de a da naștere unui făt viu.  
Interviul este specia care informează și elucidează, o problematică prin intermediul unui dialog. Rolul reporterului care intervievează este să stabilească un dialog viabil, un mod de comunicare între el și cititor. Sondajul de opinie, informația și lămurirea unei situații sunt laturile principale ale interviului. Întrebările trebuie să fie scurte, clare și puse în cunoștință de cauză. Interviul are funcția principală de a exprima o atitudine, o opinie, este un mod direct de prezentare a unor idei. Întrebările depind și de informația pe care o are jurnalistul despre cel intervievat.  
Așadar, eu am decis să-l intervivez pe domnul Paulian Buicescu, în vârstă de 71 de ani, profesor care a lucrat în cadrul învățământului primar, preșcolar și liceal. Acesta e licențiat în Turism, Geografie și Teologie. Este căsătorit și prezintă un mare interes față de toate oportunitățile care i se oferă în prezent. Deși, are o vârstă la care marea majoritate a pensionarilor preferă să stea în casă și să citească o carte sau să vizioneze un film, acesta preferă ca activitatea sa, să se desfășoare în continuu, iar un hobby pe care dânsul îl are este acela de a scrie cărți și în Presă, unde a avut și are de câțiva ani o bună colaborare împreună cu soția sa Marcela Buicescu la revistele ,,Mirajul Oltului’’ din Călimanești; ,,Popas Jurnalistic și Literar Artistic’’din Slatina .  
Povestea acestui domn, este una tristă, dar fericită în același timp, pentru că uneori căutăm fercirea, iar acesta nu constă doar în faptul unei căsnicii, ci și într-un copil pe care și l-a dorit ca să-i lumineze viața atât lui cât și soției sale. Gândesc așa, pentru că deși sunt încă la o vârstă, unde drumul meu abia începe, pot spune că am întâlnit diferite cazuri. Iar povestea acestui om se rezumă la un copil pe care și-l dorea enorm, dar nu-l putea avea din cauza infertilității.  
De aceea, mi s-a părut o poveste foarte impresionantă, pentru că unii își doresc copii și nu pot avea, iar alții îi lasă în spital, în centre de plasament sau mai rău, în stradă sau în ghene de gunoi. Asemenea cazuri sunt întâlnite destul de des, iar ca fericirea să fie cât mai completă și anume a soției sale, aceștia decid să apeleze la adopție.  
Și așa începe și interviul meu, prin a descoperi dorința unui cuplu, aceea de a fi părinți.  
Astfel, încep întrebările și ancheta mea. Iar în următoarele rânduri încep un adevărat interviu cu domnul Paulian Buicescu.  
• Care au fost cauzele ce v-au întreptat spre adopția unui copil?  
,,Soția mea nu putea da naștere unui prunc, iar fără un copil am fi fost o familie incompletă. Dorința de a fi părinți, bucuria de strânge în brațe un ghemotoc de om, ce urma să ne lumineze viața, nu se compară cu nimic, niciodată’’.  
• De ce ați ales să adoptați și nu ați ales metoda reproducerii artificiale?  
,,Ne-am gândit și la acestă variantă, care bineînțeles că era una destul de bună,dar înainte de toate am avut în vedere că viitoarea mamă ar fii fost supusă la felurite metode și tehnici de înseminare, unde pericolul ar fi fost mare și poate nu ar funcționat din prima’’.  
• Cum ați reușit să vă împăcați cu gândul că nu puteți avea un copil al dumneavoastră?  
,,Dorința de a merge mai departe, mi-a dat speranța și puterea de a iubi un copil deja născut și neglijat de familia biologică, ce avea nevoie de iubire’’.  
• Cum ați reușit să cunoașteți acest copil?  
,,Am luat legătura cu Direcția Generală de Asistență Socială pentru Protecția Copilului, din Slatina, care ne-a condus la acest băiețel Vasile-Florin ce se afla în plasament la un asistent maternal’’.  
• Această alegere de a adopta un copil, v-a influențat vreodată relațiie profesionale sau acelea de prietenie?  
,,Sincer să fiu, cele profesionale nu chiar, nu am întâlnit nicio problemă, de acest fel. Dar pe plan individual acolo unde au loc relațiile interpersonale, da, chiar au fost probleme’’.  
• Cine a fost alături de dumneavoastră atunci când ați ales să adoptați un copil ce provine dintr-un centru de plasament?  
,,Este o întrebare foarte bună, dar din pacăte nu am avut mulți susținători, de fapt doar unul, acela fiind doar soția mea, partenerul meu căruia am ales să mă dedic o viață întreagă și nu numai’’.  
• Ați fost vreodată criticat sau judecat pentru această alegere? De ce?  
,,Da, desigur că am fost. Prietenii îmi spuneau că fac o mare greșeală adoptând un copil, care nu are să fie al meu. Un copil care provine dintr-o familie unde trăiesc după altfel de reguli și desigur o să aibă un comportament nu tocmai potrivit pentru un om ca mine. Dar nu mi-a păsat prea mult de părerea lor, pentru că atunci când iubești, nu mai există limte, iar eu îmi iubesc soția’’.  
• V-ați gândit vreodată la comportamentul, pe care copilul îl va avea când va crește, având în vedere că nu dumneavoastră sunteți părinți biologici?  
,,Sigur, că ne-am gândit, dar noi am făcut tot posibilul încât să nu se simtă vreodată marginalizat, sau supărat atât de rău și să înceapă un drum greșit. Și i-am oferit iubirea de care avea nevoie să se vindece și să lase trecutul în urmă’’.  
• V-ați simțit pregătiți să vă ajutați copilul să treacă peste faptul că familia biologică l-a abandonat?  
,,Am fost pregătiți de la bun început, ne-am asumat în totalitate această responsabilitate și anume aceea de a fi părinți. Așa că, pentru a-l face să înțeleagă și să nu-l doară așa de tare, la vârsta de patru ani am decis să îi spunem că el este un copil adoptat’’.  
• Au fost zile din viața dumneavoastră, când v-ați pus vreo întrebare precum ,,Și dacă nu i-am spune că este adoptat? ’’doar din teama că îl veți pierde?  
,,Nu, nu au fost, pentru că niciodată nu mi-am propus să îmi mint copiul. Din contră am vrut să îl fac să înțeleagă cât de important este să spui adevărul și să nu minți’’.  
• Aveați capacitatea de a vă ocupa de un copil care era foarte probabil să treacă prin crize emoționale sau de personalitate?  
,,Bineînțeles, atât timp cât știam că pot ajuta un copil ce se află într-o situație nu chiar bună, aș fi stat și o viață întreagă, pentru că un copil este lumina ochilor mei, un dar adus de Cel de Sus’’.  
• Ați fi adoptat un copil de altă etnie decât a dumneavoastră?  
,,Desigur că da, până la urmă este o ființă ce are nevoie de iubire, un om care nu este vinovat că a venit pe lume, din cauza propriilor părinți care nu s-au simțit capabili să aibă grijă de un pui de om’’.  
Astfel, interviul meu se termină, întrebările puse sunt excelente, dar țin să precizez că răspunsurile sunt fabuloase.  
Așadar, după toate aceste întrebări, unde am avut răspunsuri foarte bune, îmi închei interviul prin a-mi spune părerea. Acest interviu a deschis inima unui om cu suflet bun și curat, unde toate aceste întrebări nu avea să i le adreseze nimeni. De ce? Pentru că noi toți ne grăbim să judecăm un om atunci când nu știm de ce s-a ajuns la acea stare.  
Prin urmare, concluzia acestui interviu este că deși oamenii se confruntă cu această problemă a infertilității, unde cu toții își pierd speranța de a mai avea un copil, apoi teama că vor fi o familie incompletă pe tot parcursul vieții, revine speranța care îi împinge să creadă că încă lucrurile nu se sfârșesc aici și că viața lor abia începe. Pentru că atunci când iubești și simți că vrei acel lucru important care să îți lumineze viața, nu e de ajuns să îți dorești, mergi mai departe și sacrifici orice este nevoie, fiindcă iubirea nu are limite.  
Referinţă Bibliografică:
Infertilitatea / Narcisa Barbu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3639, Anul X, 17 decembrie 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Narcisa Barbu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Narcisa Barbu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondator: George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!