Risipește, Doamne, rouă,
Stropi divini peste păcate,
Ochi celești să privegheze,
Drumul spre eternitate.
Rourește, Doamne, visul
Jăruit de ne-nţelesuri,
Luminează-mi rătăcirea
În clepsidra fără sensuri.
Visuiește, Doamne, dorul
Pe dulci aripi, heruvine,
Păsuiește-n cer lumescul,
Fă-mă har, sunt cel ce vine.
Doruiește, Doamne, drumul,
Pe poteci de jind și cânt,
Trup de foc, pe maci în floare,
Fie-mi taină pe Pământ.
Drumeţește, Doamne, frunze,
Fă din mine călător
În decor cu tandre muze,
Pe verzi pajiști cu amor.
Înfrunzește-mi, Doamne, pasul
Cu vernale, vii trăiri,
Fă din toamnă, primăvară,
Ești Iubire... Eu, iubiri...
Păsuiește, Doamne, clipa
Cu bob mare, de nisip,
Prins la mijloc de clepsidră...
Blând, oprește-mă în timp.
( 24 iulie 2018, Reghin )
Mugurel Puscas
( Liga Scriitorilor Români,
Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română )
