CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Marturii >  





Furcelul- pagini din volumul ”ZÂMBETE AMARE„-Ed. HOFFMAN
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
FURCELUL 
  
În primăvara lui 1907 răscoala a ajuns și la Dobriceni. Țăranii noștri au hotărât că acum este momentul răfuielilor, desemnându-și capii răscoalei. 
  
După deliberări aprige purtate la una din cârciumile satului, Matei Pârlac din Preotești și Ghiță Vizantie din Dobriceni au fost unși „ capi”. Pe lângă ei și-au luat aghiotant pe Dinu Constantin din Preotești, om de serviciu, guard și telefonist de noapte la Primărie, bărbat solid, abia venit din cătană, ca om de încredere și bun organizator. Acesta de fapt a semănat sâmburele răscoalei în sat, aducând informații de pe unde deja începuse „văpaia”, informații pertinente auzite pe fir și puse la dispoziția consătenilor. 
  
Cele mai mari neînțelegeri privind „înțelegerile de muncă” le aveau cu moșierul Ghiță Teodorini și Titi, fiul acestuia, care-și aveau conacul pe malul stâng al Oltețului, la granița cu Laloșu. Pe pământurile lor lucrau familiile țăranilor din Dobriceni și ale celor din cătunul Preotești. 
  
Ajunşi, după un an de muncă, să mănânce toată iarna tot mămăligă stricată după ce de abia în decembrie, în preajma Crăciunului și-au ridicat dijma de pe câmpul de mult cules, deoarece trebuiseră să pună la adăpost mai întâi recolta boierului după care le fusese dată partea lor, oamenii n-au mai răbdat. Cuțitul ajunsese la os…Acesta a fost motivul care i-a îndemnat pe ţăranii noștri să se răzvrătească în primăvara anului 1907, spre sfârșitul lui martie, împotriva moşierilor şi arendaşilor locali. 
  
Toată noaptea „capii” au umblat din casă în casă pentru ai îndemna pe nemulțumiții nehotărâți la acțiune directă. 
  
După ce s-au strâns la Primărie dis-de-dimineață, s-a plecat de-a valma, bărbați, femei și copii, strigând și agitând armele tradiționale, furci, coase, topoare, spre conacul de pe malul Oltețului. 
  
Aici răsculații n-au avut cu cine purta discuții, domnul Ghiță și Titi, anunțați fiind, fugiseră în miez de noapte la Drăgășani unde aveau casele și o altă moșie, apărați de jandarmi. Așa că, răsculații au tras direct la pivnița conacului unde era depozitat vinul, s-au „afumat” bine, apoi au tăbărât pe magazii și pătule, după ce au alungat paznicii cu parii, înmuindu-le oasele, începând să-și împartă cerealele, dar și alte lucruri din conac...fiecare luând ce a apucat.. . 
  
Participarea la răscoală a fost obligatorie. Cum ? Atât Matei Pârlac dar mai ales Ghiță Vizantie, adevărații capi, amenințaseră că le vor da foc la case celor ce nu vor veni la răscoală. Deci, s-a participat sub presiune… 
  
În 1977, când am sărbătorit 70 de ani de la răscoală, am stat de vorbă cu doi dintre participanți, nonagenari și ultimii supraviețuitori ai evenimentelor trecute. Ilie Drăghici zis și Junghietoru din Preotești, mi-a declarat privind în jur, încă speriat : 
  
-De frică, am fost și eu cu toată gloata, tata dându-se bolnav,…aveam 18 ani… 
  
-Ați avut arme ? Cu ce ați plecat spre conac ? 
  
-Eu am avut un furcoi pentru paie, din corn. (Furcoiul este una din exponatele de seamă ale Muzeului Satului Dobriceni, mărturie palpabilă a evenimentelor de atunci). Dar m-am dus acolo mai târziu, mai mult ca să fac act de prezență…. 
  
-Și cum ați procedat ? 
  
-Păi, când am ajuns eu și alți fo trei- patru, se cam terminase împărțeala și erau toți beți… 
  
-Și dumneata, n-ai apucat nimic ? 
  
-Ba da ! Am apucat și eu o mătură cu coadă ! …Și s-a uitat lung la mine, zâmbind acru… 
  
Celălalt fost participant, Dumitru Croitoru, zis și nea Mitrică, a refuzat să-mi dea detalii, spunându-mi : 
  
-Neică ! Nu mă bag, nu știu nimic, lăsați-mă în pace ! Îi era frică să vorbească și după atâta timp… 
  
Pe moșierul Vlădoianu, alt proprietar de pământuri de pe la noi, răsculații l-au prins când tocmai vroia să fugă cu trăsura, peste deal, la Craiova. Sub presiune, a dat o declarație scrisă, parafată cu sigiliul cerat al familiei, că renunță la moșie în favoarea lor. A fost un șiretlic al acestuia, el fiind doar soțul doamnei Aneta, care era de fapt proprietarul de facto al moșiei. 
  
Vlădoienii aveu conacul și moara la intrarea în sat, dinspre Știrbei, pe dreapta. Expropiată în 1922, moșia a fost împărțită veteranilor și văduvelor celor ce au luptat pe frontul celui de al II lea război mondial. Astfel, Crivina, deabia acum a fost dată țăranilor … 
  
La conacul Dobriceanu, a fost liniște. Nimeni nu a îndrăznit să meargă acolo, cu toate că și pe moșia acestora situația era cam aceeași. Fiind o familie de militari, marea majoritate a bărbaților din sat făcând armata sub comanda acestora, le-a fost frică „ să nu se dea milităria jos din pod” și să-i ia la rost…De fapt, tot armata a venit să ancheteze desfășurarea evenimentelor… 
  
După o judecată „la fața locului” lui Dinu Constantin care transmisese capilor veștile auzite la telefonul Primăriei cum se desfășoară răscoala în alte părți, i s-a băgat pe gât coada furcoiului lui Ilie Junghietoru și pentru că nu a spus nimic, i l-au înfipt până a murit. 
  
Ghiță Vizantie a fost bătut groaznic până i-a sărit un ochi și, la câteva zile s-a prăpădit și el… 
  
Matei Pârlac, celălalt conducător, a fugit din sat, a stat ascuns câțiva ani, până s-au calmat lucrurile și s-au terminat procesele răsculaților. A trăit până „a murit în patul lui” timp în care i-a ieșit din cap ideea unei noi „ rivuluții ”... 
  
Lucrurile au rămas pe aceeași matcă, așezându-se mai bine parcă, iar țăranii au rămas „bătând din buze”… 
  
Muzeul din sat păstrează la loc de cinste „furcelul” cu care a participat la răscoală, Ilie Junghietoru, zis și Moafea…martor tăcut la evenimentele de atunci... 
  
Casa pe care și-a ridicat-o și în a trăit Dinu Constantin, mort după răscoală schingiuit de jandarmi chiar în bătătura ei, mai stă în picioare și astăzi, la cei peste 125 ani de la ridicare, fiind martoră mută a patimilor la care a fost supus stăpânul… 
  
Referinţă Bibliografică:
Furcelul- pagini din volumul ”ZÂMBETE AMARE„-Ed. HOFFMAN / Mihai Petrescu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 3116, Anul IX, 13 iulie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Mihai Petrescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Petrescu
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!