CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593



Acasa > Eveniment > Actualitate >  





VOCAȚIA DE ,,SISIF” ȘI CEA DE ,,CONSTRUCTOR”
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
VOCAȚIA DE ,,SISIF” ȘI CEA DE ,,CONSTRUCTOR” 
  
Consideram adecvat să folosesc ca motto pentru acest material minunatele cuvinte care încheie romanul lui Marin Preda,,,Moromeții”-volumul I-,,timpul nu mai are răbdare...”Timpul,niciodată,nu are răbdare cu oamenii,care ar trebui să se grăbească întruna,să fie mereu în metamorfozare.Această ,,grabă”se traduce prin evoluție,prin necesitatea de a fi în actualitatea dezvoltării societății,pe multiple niveluri.Cine nu păstrează acestă corelație rămâne pe un plan secundar al istoriei. 
  
Modificările în domeniul atât de vast și de complex ,cum este cel al educației,sunt imperios cerute de sistemul din care face parte integrantă,existând o relație de interdependență,o influențare, ca între două cercuri concentrice,pornind într-o paradigmă de la micro la macrodezvoltare. 
  
Nimeni, până astăzi,nu a abordat aspectele referitoare la modalitățile de desfășurare a unei juste evaluări,la nivel național,a elevilor de clasa a VIII-a.Aș vrea să evidențiez pregnant că mă refer la elevii din anul terminal de gimnaziu ,și nu la absolvenți,deoarece aceștia ar trebui să treacă pragul exigenței evaluării de tip național,pentru a avea statutul de absolvent.(Voi detalia acest aspect esențial,în continuare.) 
  
De-a lungul istoriei post-decembriste,după un ciclu electoral,cu un alt ministru,având propriul program în domeniul educației,ca un veritabil Sisif,urca dorințele de reformă la o anumită cotă,după care,venea un alt Sisif,și tot așa...până în zilele noastre...ca un blestem al neîmplinirii.Se observa,în această sarabandă,,,vocația de meșter”, de-a lua totul de la început,cu,neapărat, amprentă personală.Ce a rezultat?Ceea ce observăm:mereu început,dar neterminat.Nu s-a dorit o reformă predictibilă,consecventă,materializată în cca 10-15 ani,care să stabilească o amplă structură, cu un orizont de timp,cu o curriculă națională adecvată tradițiilor și înnoirilor specifice unui proces complex,cum este cel al educației. 
  
S-a urmărit mai mult latura cantitativă,cât mai mulți elevi la liceu,în detrimentul calității,selecției,cum ar fi benefic oricărei societăți.De aceea,evaluările naționale nu au avut nicio relevanță:indiferent de media obținută,elevii erau admiși la liceu,pentru a proteja posturile profesorilor-în detrimentul unei exigente pregătiri de perspectivă a elevilor.Au apărut,în același timp, veritabile,, întreceri”de a cosmetiza școlile profesionale,fără un statut bine definit,cu școli de arte și meserii(rețea care avea o tradiție în țara noastră și ar fi putut fi perfecționată),până în prezent,când nimic nu mai este precizat în acest domeniu,fiind un deficit de profesioniști,în diferite paliere ale economiei. 
  
Pe lângă toate acestea,s-a introdus repartizarea computerizată,în locul unei admiteri judicios gândite,deoarece era prestabilită ,,umplerea locurilor ”la diferite licee,indiferent de mediile obținute la evaluare.Qui prodest?Se impunea ca elevii, care nu promovau evaluările,să nu fie declarați absolvenți,ci să repete clasa a VIII-a,cum ar fi fost logic,și să susțină un alt examen de evaluare,nu să se regăsească în clasa a IX-a.Era imperios să fi existat un raport intre locurile de la școlile profesionale și cele de la licee.Doresc să remarc,în această ordine de idei,pentru a nu crea frustrări,că au existat,în perioada de care ne ocupăm,tentative și materializări benefice învățământului,dar,nu după mult timp de la aplicarea acestora,venea un ...alt Sisif! 
  
CAPITOLUL II 
  
IMPERFECȚIUNILE EVALUĂRII NAȚIONALE,LA ZI 
  
Voi aduce,în continuare,câteva argumente în direcția modificării unor nereușite în perspectiva desfășurării examenului de evaluare natională,actualmente deficitar la unele componente,pe care le considerăm facil de înlăturat,cu celeritate, în viitoarea sesiune,din anul școlar 2017-2018,având în atenție proba de limba și literatura română. 
  
Cu fiecare sesiune a evaluării,s-a intenționat ca subiectele să fie cît mai dificile ,și, în același timp,ambigue.Precizările privind structura subiectelor sunt stabilite de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice,iar elaborarea 
  
subiectelor se face de Centrul Național de Evaluare și Examinare,ce vine cu unele ,,stilizări”,pe care le voi detalia.Acest CNEE ar fi trebuit să funcționeze ca departament în cadrul Ministerului de resort,pentru a nu mai exista,, pase” de responsabilități. 
  
La proba scrisă de limba și literatura română,elevii au de elaborat,pe lângă alte sarcini de lucru,două tipuri de eseu structurat (simulare 2018): 
  
-la subiectul I.1-B-o compunere , (odată,era menționat numărul de rânduri-15-20) în care să se motiveze apartenența unei lucrări la o specie literară,apreciată cu 16 puncte,cu 150 de cuvinte,minimum; 
  
-la subiectul II-B-o narațiune(de 150-300 de cuvinte),cuantificată cu 12 puncte. 
  
În baremul de corectare,se menționează ,,să respecți precizarea privind numărul de cuvinte”,beneficiind-sau nu-de 4 puncte, pentru ambele eseuri,în varianta cînd te încadrezi,și depunctarea,când nu respecți numărul de cuvinte. 
  
Timpul de redactare,pentru toate subiectele, este de 2 ore. 
  
Să ne oprim la aceste secvențe de rezolvare.Faceți un exercițiu,acolo unde nu s-a precizat,și veți vedea cum numără unii elevi cuvintele,ce criterii aplică,cum nu iau în considerare articole,prepoziții etc.,deoarece nu au clare noțiunile privind ,,cuvântul”.În timp ce redactează unul dintre eseuri(menționăm că elevii,precum unele personaje din basm,au de trecut două astfel de probe),sunt obsedați să se încadreze în numărul minim sau maxim de cuvinte.Acest mod impus de lucru nu ține cont de întreruperea fluxului de idei,și mereu revenirea la număratul cuvintelor,având,parcă,sabia lui Damocles deasupra capului.Câți din cei care elaborează subiectele i-au văzut pe elevi lucrând efectiv la clasă sau în timpul examenului?De aceea, nu cred că există o relație între practica școlară și proiectare,pentru unii.În aceeași ordine de idei,mulți elevi redactează eseurile pe ciornă,după care urmează etapa finală:transcrierea pe foaia de examen,cu aceleași obsesii,prezentate anterior.Din cele două ore de rezolvare pentru toți itemii,majoritatea timpului este afectat acestor compoziții,elevii nemaiavând 
  
posibilitatea de a se ocupa de celelalte cerințe de limbă și literatură,predând,de multe ori, lucrările incomplete,după un ,,travaliu” numit-în secvență- evaluare națională. 
  
Am insistat pe aceste aspecte ce țin de metodologia organizării și desfășurării probei,amintite anterior,pentru a evidenția ,cu pregnanță,necesitatea modificării,a reformei ce este necesar să vizeze evaluarea elevilor la finalul treptei gimnaziale,în perspectiva,până în anul 2020,a generalizării liceului,ca învățământ obligatoriu.Ceea ce am prezentat constituie liniile de forță care duc spre o altă concepție,necesară învățământului românesc,cu mutațiile de rigoare,ce se impun cu stringență,multe dintre ele aplicabile,fără eforturi considerabile,fără costuri,chiar în sesiunea din iunie 2018,la cele două probe ale evaluării naționale. Să se renunțe la ,,dorința”falsei exigențe,oferindu-se subiecte cu multiple ,,căi” de rezolvare,imprecis formulate.Accesibilitatea să fie fundamentul examenului,și nu stufozitatea itemilor.În ultimii ani,nimeni,dintre factorii responsabili,nu a trecut la o simplificare a subiectelor,ci,cu obstinație,s-a vrut,de fiecare dată,să fie totul cât mai dificil.Ce catastrofă ar avea loc,dacă ,din vara acestui an,s-ar recurge la unele simplificări,urmînd ca din 2019, să existe o altă viziune,care să pună un accent deosebit pe capacitatea creativă ,pe disponibilitățile cognitive etc. de care dispun elevii,a susținerii exemenelor de evaluarea națională a elevilor din clasa a VIII-a?Un exemplu ar fi renunțarea la contabilitatea cuvintelor din cele două eseuri,în favoarea rândurilor.Se pot adăuga și alte modifcări,nu de esență,care să fie în conformitate cu precizările Ministerului. 
  
CAPITOLUL III 
  
REFORMA EVALUĂRII NAȚIONALE ÎN CONTEXTUL UNEI REGÂNDIRI A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC 
  
Să mai detaliem,încheind acest capitol,cu semnificația evaluării elevilor la terminarea studiilor gimnaziale. 
  
1.Elevii de clasa a VIII-a să nu fie declarați absolvenți,dacă nu obțin notă de trecere,peste 5,la discilpline de examen.Cei aflați în această situație vor repeta 
  
clasa. 
  
2.Examinarea să cuprindă 1-2 discipline,după caz,de la fiecare arie curriculară (fără sport) ;obligatoriu,o limbă străină ,la alegere,din cele studiate de-a lungul anului școlar.Ne referim la,aproximativ,6 discipline,așa cum întâlnim în unele țări din Europa. 
  
3. Programa de examen să traseze reperele generale ale fiecărui obiect,vizând,în mod simplificat,esența verificării unor abilități fundamentale. 
  
4.Probele să se susțină scris și/sau oral,după contextul adecvat,propunându-se elevilor subiecte la alegere,dintr-un set de 2- 3. 
  
5.Timpul de lucru să fie de 3- 4 ore,pentru anumite discipline,mult simplificată programa,cum am accentuat.O variantă de desfășurare la limba și literatura română (scris):un eseu structurat,redactat în 3-4 ore.În baremul de evaluare și notare se pot urmări anumite obiective.Proba orală:după o tematică generală,întocmite variante de subiecte,formulate în bilete ,ce vor fi trase de elevi. 
  
6.Renunțarea la repartizarea computerizată este o condiție sine qua non de ,,descătușare” a învățământului.Traseul absolventului de gimnaziu să vizeze liceul sau școala profesională.(Unii elevi ajungeau,prin repartizarea mult-lăudată,la unele licee sau profiluri pe care nu le doreau,trecând prin adevărate drame.)Înscrierea la liceu să se facă,cu 6 luni,înainte de susținerea evaluării.Acolo unde se impune trierea ,elevii vor susține un test. 
  
7.Rețeaua învățământului profesional să fie în strânsă corelație cu dezvoltarea actuală și de perspectivă a societății,în așa măsură, încât să asigure forță de muncă adecvată unei game de specializări și prestări-servicii.Elevii vor urma traseul școlii profesionale,după absolvirea gimnaziului,cu sau fără examen de evaluare națională,putând continua cursurile liceale,la forme diferite de frecvență,îndeplinind condiția deținerii,în cele din urmă, examenului național. 
  
Toate aceste alegații sunt circumscrise proiectului de generalizare a învățământului liceal până în 2020,asigurându-se,înainte de toate,în mod real,așa cum se stipulează în constituție,dreptul la educație la acest nivel.De asemenea,un loc aparte îl va ocupa învățământul dual.Statul trebuie să intervină,ca o măsură primordială în dezvoltarea profesională a elevilor și tinerilor,prin construirea campusurilor școlare atât pentru licee,cât și pentru școlile profesionale.Să fie reduse efectivele de elevi la clase,în medie 20,cum întâlnim în Finlanda, Italia,Franța,Germania și altele,și nu clase aglomerate,din aceleași și aceleași ,,rațiuni”de a face economii,în detrimentul actului educativ de calitate.Cu cât mai repede,cu atât mai bine,pentru a crea eșafodajul unui învățământ puternic ancorat în prezent ,în consens cu dezvoltarea științei.Se poate îmbina echilibrat ceea ce sistemul de educație românesc deține ca un plus de valoare,cu inovațiile și practicile notabile,întâlnite în învățământul european,Să eliminăm,cum afirma Titu Maiorescu ,,formele fără fond”din societatea românească! 
  
Să-i învățăm pe elevi să învețe,în perspectiva pregătirii permanente,a ,,modelării” sale pentru viața de adult,pentru viața publică ,democratică,de cetățean:de om al adevăratului spațiu public!Nu sunt cuvinte înălțate ca niște baloane colorat-umflate peste realitatea imediată,ci,, rachete roșii”ale unui moment în care timpul chiar nu mai are răbdare! 
  
Acest material l-am scris din imboldul de a se dărâma,, zidul” superficialității și de a se trece la gândirea unui sistem viabil,valorificând tezaurul inteligenței care,orice s-ar spune,la noi,există din plin. În contextul consolidării unei societăți realmente democratice în România, este timpul reformei! 
  
MIHAI PĂCURARU 
  
PUBLICIST 
  
Referinţă Bibliografică:
VOCAȚIA DE ,,SISIF” ȘI CEA DE ,,CONSTRUCTOR” / Mihai Păcuraru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2898, Anul VIII, 07 decembrie 2018.

Drepturi de Autor: Copyright © 2018 Mihai Păcuraru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Păcuraru
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!