CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Artistic >  





Un scriitor polivalent
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
SCRIITOR POLIVALENT  
  
MIHAI MERTICARU  
  
Leonard Gavriliu a publicat 27 de volume de proză, poezie teatru și publicistică și a tradus peste 50 de cărți din limbile franceză, germană,engleză și italiană, în special din domeniile filosofiei și psihologiei. Este primul traducător în românește din opera lui Sigmund Freud (1980) și Alfred Adler (1991), care i-au „comandat”să scrie romanul Căutătorul de comori, creat cu zeci de ani în urmă, înainte de 1989, dar publicat abia acuma, la Editura Moldopress din Pașcani.  
  
Romanul este scris la persoana a doua singular, naratorul, după precizarea autorului din, Cuvânt înainte, distingându-se ca „o voce a ceea ce Freud numește Supraeu, acea instanță a psihicului care ne obligă să dăm ascultare principiilor morale inculcate de părinți, în general de educatori, de modelele noastre de viață, culpabilizându-ne ori de câte ori ne îndepărtăm de comportamentul ideal”.  
  
Scris pe vremea obsedantului deceniu, romanul Căutătorul de comori se ține la distanțe astronomice de canoanele realismului socialist, motiv pentru care Editura Eminescu i-a amânat sine die publicarea, situându-se ferm în continuarea romanelor de analiză psihologică dintre cele două războaie mondiale, ilustrate magistral de Hortensia Papadat -Bengescu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Anton Holban, Gib Mihăescu, Max Blecher, Mihail Sebastian, Mircea Eliade și alții, cu ale căror metode de creație autorul nostru este pe deplin familiarizat.  
  
Autorii sus- numiți au început munca de explorare a inconştientului inspirați de filosofia lui Bergson, psihopatologia lui Pierre Janet și pragmatismul lui William James, influențați, la rândul lor, de tânărul Sigmund Freud, care vor boteza perioada 1895-1905 chiar cu numele său, el fiind cel care elaborează principalele teorii despre refulare și libido, despre hipnoză și înterpretarea visului, punând în circulație termeni și ipostaze senzaționale. Este epoca în care majoritatea conceptelor clasice despre viața interioară se modifică, accentul trecând asupra proceselor inconștiente ale psihicului.  
  
După 1900, raporturile literaturii cu psihanaliza reprezintă un incontestabil climat novator. Romancierul, care caută în realitate un model, descoperă în propria sa personalitate o materie. Prin Proust, Joyce,Woolf, Gide, Kafka, Alain Fournier și alții, romanul descoperă melodioasa fluiditate interioară, psihologia adâncurilor devenind formă și temă, fiecare scriitor fiind liber să vadă în evenimentele lumii reale ceea ce propria lui oglindă interioară îi arată, visul și amintirea sfidând prezentul și evidența.  
  
Căutătorul de comori este un roman matur, scris de un profesionist al condeiului, cu o remarcabilă cultură filosofică și psihologică, profund cunoscător și agil mânuitor al subtilelor metode de sondare în străfundurile eului. Deși este scris la persoana a doua singular, romanul are o puternică încărcătură autobiografică și simbolică, deoarece „tu” este de fapt ,,eu”, dar și „tu”, cititorul, sintagma din titlu reprezentând o metaforă care concentrează dorința de a atinge idealul, prin înmănuncherea într-un tot a visului cu realitatea, a efemerului cu veșnicia, a înfrângerii cu reușita.  
  
Acțiunea cărții, de 330 pagini, se consumă într-o zi și două nopți, dar condensează , în manieră proustiană, 40 de ani din viața personajului principal, arhitectul Spiridon G., care evoluează într-un timp psihologic, întrucât adevărul , potrivit formulei bergsoniene, nu poate fi cunoscut prin procesul obișnuit al narațiunii, ci prin abolirea timpului prezent, exterior, și prin sondarea în cel interior, în care se derulează numeroase secvențe dintr-o memorie afectivă, sedimentată în adâncurile inconștientului, din care irupe neprevăzut, cel mai adesea sub forma visului sau a reveriei. Amintirile lui Spiridon sunt proiecții fulgurante ale unor dorințe și trăiri refulate, ale unor crize de gelozie, ale tuturor neîmplinirilor din primii 40 de ani ai vieții sale. Există de-a lungul romanului o subtilă evidențiere a relației dintre temporalitate și spaţialitate, precum și o răsturnare a raporturilor de cauzalitate, în funcție de trăirile și stările personajului: „Deși Doralina, fata mecanicului de locomotivă, în realitate a murit de mult, în sufletul dumitale ea abia acum moare. Asiști, cutremurat, la chinul, la agonia ei. Îi auzi gemetele, țipetele, plânsul si, deodată, ca un oftat, ultimul răsuflet, acela al expirării. Un mare dezastru se petrece în dumneata în această clipă: este ca și cum s-ar prăbuși poduri, turnuri, bolți, ca și cum s-ar scufunda munți, ca și cum lumea în întregul ei s-ar nărui în neființă”.  
  
Viața și moartea devin adevărate „personaje” ale romanului, continua pendulare între Eros și Thanatos asigură substanța consistentă a întâmplărilor și, mai ales, a meditației pe marginea lor: „Nu cumva te vei fi purtat în același stil de căutător de comori și cu femeile cu care ai conviețuit? Ai umblat mereu după perfecțiunea absolută, care ai crezut că ți se cuvine...”.  
  
În ciuda titlului, tema romanului este dragostea, mai bine zis aspirația spre o dragoste ideală, mereu imposibilă, din cauze ce țin mai mult sau mai puțin de prestația personajului. Spiridon G. este un fel de „frate geamăn ” cu Sandu din „O moarte care nu dovedește nimic”, de Anton Holban, un erou de o timiditate dezarmantă, un Don Juan care se împotmolește în prejudecăți și indecizii, un om sucit cu o normalitate pe muchie de cuțit, o sensibilitate răzvrătită, dar dezarmată, care nu reușește niciodată să fie în rând cu oamenii, dar nici în rând cu sine. Procesul autopsihanalitic îi sporește angoasele cu coșmaruri bizare, declanșate de un inconștient frustrat, contaminat de o zestre genetică bolnăvicioasă (tatăl său, un bețiv notoriu; mama, o ființă fragilă, epileptică și habotnică): „În acest scop, am avea trebuință de o oglindă miraculoasă care să reflecte nevăzutul și impalpabilul, volutele inefabile ale arhitecturii noastre interioare, viciile sale ascunse în structura de rezistență a personalității... Fața dumitale arată ca un ogor năpădit de pir și de cuscută. Te-ai îngrozi dacă ai vedea că și sufletul dumitale este la fel”( pag 122).  
  
Roman polifonic, prin jocul de planuri și secvențe, Căutătorul de comori cuprinde un vast mozaic, uneori insinuant empatic, de asociații, de conotații și de reflecții, interferând teme fundamentale, precum viața și moartea, destinul și dragostea, disperările, aşteptările și întrebările unui adevărat personaj hamletian.  
  
Operă în stare a înfrunta timpul, cu verosimilităţi şi abilităţi stilistice , romanul lui Leonard Gavriliu dezvăluie un prozator autentic, cu mari resurse, cu posibilități nelimitate de expresie verbală, un observator al detaliului semnificativ, un virtuoz al frazelor muzicale, cadențate, un profil spiritual polivalent, care își merită locul între reprezentanții de frunte ai romanului psihologic.  
  
 
  
 
  
 
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Un scriitor polivalent / Mihai Merticaru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3396, Anul X, 18 aprilie 2020.

Drepturi de Autor: Copyright © 2020 Mihai Merticaru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Merticaru
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!