CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Cultural > Spiritual >  





SONETUL-REGELE POEZIEI
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
SONETUL-REGELE POEZIEI  
  
 
  
MIHAI MERTICARU  
  
 
  
Alături de glosă, rondel, pantum, gazel, triolet, haiku, sextină si altele, sonetul reclamă o formă fixă de creație, o structură destul de inflexibilă, din care, în mod paradoxal, își extrage suplețea și farmecul, adjudecându-și titlul de rege al poeziei. În viziunea lui Mihai Codreanu, „sonetul este o expresie a tendinţei spre absolut, spre desăvârşire în artă, reprezentând poezia prin excelenţă, care se realizează printr-o trudă sisifică”.  
  
Sonetul este un poem alcătuit din 14 versuri endecasilabice, organizate în două catrene şi două terţine, închipuind o fantastică nuntă între pătrat şi triunghi.  
  
În volumul Motive și structuri poetice, Editura Facla, 1980, Felicia Giurgiu publică un eseu intitulat Sonetul – între Procust și Orfeu, un titlu cum nu se poate mai potrivit pentru o specie literară ce și-a impus niște reguli draconice, care se cer respectate cu sfințenie. O regulă importantă stabilește că nu ai voie să folosești decât două rime, în catrene, ordonate după schema: abba/baab. Altfel spus, în primul catren avem o rimă îmbrățișată, iar în al doilea catren rolurile se inversează, versurilor îmbrățișate revenindu-le  
  
obligaţia să îmbrățișeze. Cercetătorul german W. Mӧnch, în vasta sa monografie consacrată sonetului, Das Sonett, Heidelberg, 1955, a stabilit existența a trei tipuri structurale fundamentale, denumite după patria lor sau după sonetistul care le-a consacrat: tipul italian sau petrarchist (abab/ abab/ cdc/ cdc); francez sau ronsardian (abba/ abba/ ccd/ ccd); englez sau shakespearian (abab/ cdcd/ efef/ gg). Cu privire la sonetul românesc, W. Mӧnch constată preferința în octet pentru schema abba/ baab, pe care o consideră o particularitate impusă de Eminescu și respectată de cei mai redutabili sonetiști. Subliniem încă o dată că nu trebuie să uităm de obligația de a repeta rimele în catrene. În ceea ce privește terținele, doar aici se acordă autorului libertatea de a folosi alte două rime, după o schemă pe care o dorește. Aşadar, într-un sonet perfect, din punct de vedere al formei, numărul rimelor nu poate fi nici mai mic, nici mai mare de 4.  
  
Alte reguli importante reclamă folosirea cu strictețe a versului endecasilabic (de 11 silabe) și a ritmului iambic, fapte ce conduc la obținerea rimei feminine, în care accentul cade întotdeauna pe penultima silabă.  
  
Nerespectând aceste cerințe, dar mai ales alternanța iambilor și dispunerea celor patru rime, sonetul va fi văduvit de cel puțin două dintre însușirile lui fundamentale: echilibrul și muzicalitatea, tocmai ceea ce îl îndreptățește pe George Călinescu să definească sonetul drept „o compunere muzicală”. La rândul său, Rainer Maria Rilke, autorul Sonetelor către Orfeu definea muzica drept o ,,metaforă a simţurilor”. Și regulile încă nu s-au terminat. Una dintre acestea--formulată de Boileau în poemul L'art poétique--ne interzice să repetăm un cuvânt în cuprinsul unui sonet, cu excepția conjuncțiilor și a prepozițiilor.  
  
.  
  
Trebuie să mai spunem că unii adevărați sonetiști nu s-au mulțumit cu rigorile menționate până aici, creându-și altele și mai draconice. Astfel, poetul Tudor George, autorul Trilogiei sonetelor, s-a încumetat să elaboreze cea mai dificilă formă compozițională: coroana, care este formată din 15 sonete legate între ele. În primele 14, ultimul vers al primului sonet devine primul vers al celui de-al doilea ș.a.m.d. Al 15-lea poem, numit sonet-maestru, închide coroana, fiind format din versurile inițiale ale celor 14. Fiecare vers este echivalentul unui poem într-un vers. După cum declară el însuși, nu gratuitatea jocului l-a ispitit, ci tocmai dificultatea acestuia. O frumoasă coroană de sonete ne-a dăruit şi Radu Cârneci, coordonatorul monumentalei Antologii a sonetului românesc. Au mai scris coroane de sonete poeții basarabeni Paul Mihnea (1921-1994) și Valentin Roșca (1925-1987).  
  
Se cuvine să mai precizăm că, în această specie literară, s-au exersat spiritele cele mai strălucite ale veacurilor din ultimii 800 de ani. S-au scris sonete mai întâi în Italia, unde s-a născut inventatorul lor, Giacomo Da Lentino. Au scris apoi sonete Cicco Angiolieri, Leonardo Da Vinci, Michelangelo Buonarroti şi Dante Alighieri, care le-a ridicat pe o culme depășită doar de Francesco Petrarca (1304-1374). Această ilustră galerie este continuată de Shakespeare, Byron, Gongora, Lope de Vega, Baudelaire, Ronsard, Verlaine, Camoes, Goethe și Rilke. Cu aceştia ,,sonetul urcă maiestuos în constelaţia acelor capodopere care fac zestrea spirituală a umanităţii(Gheorghe Tomozei, O sută de ani de sonet românesc, Ed. Albatros, 1973). Dintre sonetișii români, trebuie să-i pomenim la loc de cinste pe Mihai Eminescu, Mihai Codreanu, Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Lucian Blaga, Ion Barbu, Ion Vinea, Dan Botta, Victor Eftimiu, Alexandru Macedonski, Mateiu Caragiale, Ștefan Augustin Doinaș, Radu Cârneci, Lucian Strochi, Tudor George, Petre Ghelmez, Leonid Dimov, Grigore Hagiu, Arcadie Suceveanu ș.a.  
  
Cine năzuieşte să escaladeze piscul înalt al sonetului trebuie neapărat să treacă prin aceste furci caudine, deloc înjositoare, aidoma alpinistului care nu ocoleşte, ci înfruntă pieptiş peretele vertical al muntelui.  
  
 
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
SONETUL-REGELE POEZIEI / Mihai Merticaru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3161, Anul IX, 27 august 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Mihai Merticaru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Merticaru
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!