VAVILA POPOVICI– JURNAL AMERICAN
Mărturisesc de la bun început că, de la America ogarului cenuşiu şi Dilema americană, n-am mai citit cu atâta plăcere o carte despre cele 50 de state unite, pe cât de admirate, pe atât de hulite. Nu ştiu dacă autoarea celor 22 volume de proză şi poezie a terminat Filologia sau Filozofia, Artele Plastice sau Arhitectura, dar ştiu sigur că stăpâneşte la perfecţie toate aceste patru domenii de manifestare a spiritului uman. Într-o limbă română perfectă, armonioasă, muzicală, emite judecăţi de valoare, comentează exponate celebre din marile muzee ale Americii şi face aprecieri competente asupra stilurilor arhitecturale întâlnite în cursul expediţiilor sale. Da, am spus bine expediţii, pentru că Vavila Popovici nu face o simplă excursie în State, ci întreprinde patru călătorii de aproximativ 3 luni fiecare, pentru a studia în amănunţime fenomenul american. Cartea conţine o multitudine de informaţii ce provin din diverse surse: istoria artelor, istoria religiilor, filozofie, psihologie, filozofia culturii, educaţia copilului etc.
Cine se respectă ori nu vrea să reediteze pe pielea lui celebra zicală cu boul şi vaca, înainte de a pleca într-o excursie în America, va trebui să se înarmeze cu acest ghid preţios pe care Vavila Popovici ni-l pune la îndemână cu atâta generozitate.
Autoarea ne invită mai întâi în New York, oraşul luminilor şi al înălţimilor, introducându-ne în inima acestuia prin Fifth Avenue, ştiind bine că pe acest bulevard ne vor tăia respiraţia magazinele luxoase, băncile, bisericile, Centrul Rockefeller, zgârie-norii cu o sută de etaje, schimbând apoi direcţia spre Central Park, ce se întinde pe o lungime de 4 kilometri şi o lăţime de aproape un kilometru, constituind 5% din suprafaţa Manhattanului. Aici avem timp să tragem aer în piept şi să reflectăm la parcurile din România, care se topesc, de la o zi la alta, înghiţite de poftele grobiene ale îmbogăţiţilor peste noapte.
Suntem apoi plimbaţi pe celebrul bulevard Broadway, care desparte Manhattanul în două, dezvăluindu-ne alte minunăţii, între care se disting locuinţele somptuoase, dispunând de terase largi cu vegetaţie luxuriantă, case locuite de cei care îşi permit să achite preţuri exorbitante. Ne pomenim apoi pe podurile în formă circulară, suprapuse pe trei etaje cu câte două benzi de circulaţie pe acelaşi sens – la care ar trebui măcar să viseze şi primarii capitalei noastre – trecem pe lângă Statuia Libertăţii, admirăm vaporaşele de croazieră şi facem un popas la Patrick’s Cathedral, decorată în stil gotic, din marmură de culoare deschisă, a doua ca mărime în lume, după biserica Sfântul Petru din Roma.
În săptămânile şi lunile următoare vom vizita alte zeci de biserici construite în stil gotic, renunţând complet la prejudecata că americanii ştiu să construiască doar pe verticală. Ne aflăm, la un moment dat, în faţa Operei Metropolitane, supranumită “Bijuteria oraşului, comoara naţională şi internaţională”, unde se anunţă premiera sesiunii de toamnă cu Faust de Gounod, în regia lui… Andrei Şerban. Desigur, ne încearcă sentimentul de mândrie.
Dintre numeroasele muzee din New York, precum: Muzeul Metropolitan de Artă, Muzeul de Artă Modernă, Muzeul Guggenheim, Muzeul American de Istorie Naturală şi altele, vizităm Muzeul Metropolitan de Artă, admirând capodoperele lui Brâncuşi: Pasărea în spaţiu strălucind, realizată din marmură, în 1923, Muza adormită, lucrată în bronz, sugerând visul, şi Portretul lui Nancy Cunard, poeta, prietena lui Tristan Tzara, lucrată tot în bronz. În acest muzeu avem nevoie de câteva săptămâni pentru a vedea doar o parte din cele două milioane de exponate, datând din Antichitate şi până în zilele noastre. Aici ghida noastră întreprinde adevărate tururi de forţă pentru a ne prezenta arta greacă (sculpturi în marmură, piatră, bronz, sticlă, lemn, fildeş), arta romană (sculpturi, bijuterii, giuvaere, pietre nestemate, fildeşuri, tapiserii, manuscrise), arta Renaşterii italiene, culminând cu Michelangelo, arta secolelor XVI – XIX, unde ne reţin îndelung atenţia sculpturile lui Auguste Rodin, Brâncuşi, Bourdelle şi altele. Explicaţii amănunţite şi competente primim în faţa celebrelor tablouri realizate de Goya, Ingres, Rembrandt, Boticelli, Bruegel, Durer, Leonardo Da Vinci, Tiţian, Granaci, El Greco, Velasquez, Renoir, Veronese, Degas, Tintoretto, Bonnard, Matisse, Picasso şi mulţi, mulţi alţii.
După New York, ne îndreptăm spre Stamford, un oraş cu 130.000 de suflete, a cărui arie face parte din New York Metropolitan. Un oraş cu un farmec aparte, având un aer european, cea mai înaltă clădire nedepăşind 22 etaje. Acesta, ca multe alte oraşe americane, este o aşezare pitorească implantată în mijlocul unei păduri imense care îţi oferă imagini încântătoare. Ca şi cum lucrul acesta nu ar fi suficient, prin centrul oraşului nu se circulă cu maşina. Puneţi alături infernala poluare din România şi trageţi concluzia.
Vavila Popovici se dovedește o prozatoare de mare vitalitate, care ştie să pună în ecuaţii tensionate noţiuni precum frumosul, adevărul, destinul, solidaritatea, toleranţa, autoperfecţionarea, pasiunea pentru munca cinstită, dragostea pentru natura etc., înfăţişându-ne o lume de vis între atâtea lumi de coşmar şi invitându-ne mereu la reflecţie.
