295 TU EŞTI CEA VINOVATĂ
Tu eşti aceea care,
M-ai făcut atât să sufăr,
Oare doar din întâmplare,
M-ai făcut ca să mă supăr?
Să-ţi cer iertare n-are rost,
Nu te-am jignit şi nici nu vreau,
Să-ţi fiu prieten? Da, ţi-am fost,
Alte gânduri mă urmăreau.
Tu eşti cea vinovată,
Spre care îmi îndrept eu ura,
Dacă te consideri ofensată,
Uită-mă pentru întotdeauna.
Astfel supărarea îţi va trece,
Vei rămâne ca lacrima curată,
Zâmbitoare cu privirea rece,
Totuşi rămâi ce vinovată.
Te învinuiesc nedrept?
Caută de mă contrazice,
Ai să vezi că foarte corect,
Nimeni nu va avea ce zice.
Dar nu uita niciodată,
Că tu eşti cea vinovată.
Baia de Arieș 1964