Iubirea are unghii ce-s scut pentru durere
Cu buze de-ntuneric al lumii sărut cere
Neprihănind cu flori un drum de viață blândă
Divina-i puritate se-nmoaie în osândă
Fiindcă ta minciună, fiindcă al tău ochi-zâmbet
Se ræsfoiesc cu limba zăcută-n mierea-scâncet
Lumânărind romantic din primitivul gest
A inimii ardoare, al trupului simț fest
Iubirea are țipăt și-și are infinit,
Un singur zbor ceramic se sparge înmiit
Și-și repede colții în strigătul-vâltoare
Strângându-ți trupul sacru cu dor și praf de soare
