Aș vrea să scriu de ziua ta romanțe insolite
dar inima în loc mi-ar sta; în rimele golite
de timpul scurs, rănit ușor, de depărtarea groasă,
când mai plutesc pe stinsul nor, mai simt vremea ploioasă
și că în sufletul meu sorb a vieții vâlvătaie
unde un biet alint e orb, iar vina e bălaie
înșir doar litere-făclii ce pot să ardă drumul
distanțe surde, anomalii... să mă aleg cu fumul
aș vrea să scriu de ziua ta ce nu s-a scris vreodată
dar cine poate într-o stea să ardă raza-i toată?
și cum doar litere pot curge-n iubirea-mi fără liră
un simplu „la mulți ani” se scurge în gândul ce respiră
