CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Impact > Istorie >  





UNIȚI ȘI DEMNI
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
UNIȚI ȘI DEMNI 
  
Despre începuturile neamului românesc s-au spus multe, și bune și rele, dar nimeni nu a putut contesta că în spațiul carpato-danubiano-pontic și-a dus existența tulburată de hoarde vrăjmașe și hărțuită de lăcomia altor neamuri, un popor care nu s-a lăsat înfrânt, care s-a adunat trunchi cu trunchi asemenea picăturilor de ploaie într-o baltă, apoi într-un lac și în cele din urmă într-un ocean, pentru a-și afirma deschis și clar apartenența de neam și a-și apăra libertatea și pământul. ”Țăranul e începutul și sfârșitul. – spunea Liviu Rebreanu – Numai pentru că am fost un neam pașnic de țărani am putut să ne păstrăm ființa și pământul!” Și totuși, cu toate că nu a rupt niciodată legătura cu pământul, sau poate tocmai de aceea, fiind devotați acestuia, românii au demonstrat mereu o profundă și elevată pregătire culturală care a apropiat-o mereu de cea aparținând celorlalte popoare politice ale Europei. ”O națiune, oricare, este suflet și conștiință! – afirma Vasile Goldiș - Sufletul este dat prin actul de naștere, conștiința dobândită de istoria ce și-o făurește orice popor prin afirmația sa în lumea neamurilor de pe pământ. Națiunea este o celulă a civilizației și a culturii, amândouă îmbinate în sinteza posibilităților de progres uman”. 
  
Deși cei de-un neam au trăit perioade lungi despărțiți peste voința lor și au fost greu încercați cu tendințe nimicitoare, românii nu au pierit! Și-au găsit mereu și mereu acel drum prin care să nu fie despărțiți, să respire același aer și să bată toți ca o inimă în pieptul aceleiași Patrii. Mihai Eminescu arăta că ”politicește putem fi despărțiți dar unitatea noastră de rasă și de limbă este o realitate atât de mare și de energică încât nici ignoranța, nici sila nu o poate tăgădui... Azi limba este una, azi datina e una, rasa e una și etnologic e unul și același popor, care nu mai doarme somnul pământului și al veacurilor”. Calea pe care acest încercat neam a urmat-o cu dârzenie a fost Calea Unirii. Mică sau Mare, Unirea a fost înfăptuită cu același avânt furtunos și tulburător și la 24 ianuarie 1859 și la 1 Decembrie 1918. ”Când un neam întreg gândește cu un singur gând și inimile a milioane de oameni palpită de o singură simțire , oare, este putere omenească care să-i stea împotrivă? – întreba Nicolae Iorga – Chiar de ar fi o astfel de putere vrăjmășească înaintea voinței suverane a milioane de suflete înfrățite într-un cuget și o simțire trebuie să se închine!” Iuliu Maniu întărea ”cu atât mai mult avem dreptul să prețuim Unirea cu cât știm sigur că aici a fost leagănul românismului”. 
  
Din inimă de Transilvanie actul Unirii este cu atât mai prețios cu cât valurile de sânge care au scăldat acest petic de pământ românesc au fost mai înalte și mai grele, pătrunzând pământul până în măruntaiele sale cele mai ascunse, trăind și azi în gustul pâinii. Pe o cruce din Oltenia au fost decoperite câteva cuvinte care descriu greaua suferință încercată sub dominație străină ”Cupa suferințelor s-a umplut cu vârf! Timpul desrobiei a sosit! Lăsăm cu cuvinte de moarte, strigate de aici din inima Ungariei să se scoale toți românii ca un singur om și scuturând jugul robiei să ne răzbune pe noi!” Și au fost scoși toți românii ca un singur om și au fost răzbunați cu veșnicia neamului, așa cum îndemna Ion Antonescu ”fii om, fii drept și recunoaște că, pe deasupra ambițiilor, intrigilor și urilor este Patria, este veșnicia neamului și că acolo trebuie să ne întâlnim totdeauna, chiar dacă nu ne înțelegem de fiecare dată!” 
  
Nu poți să uiți momentele în care a fost înfăptuită fiecare Unire, căci prin ea a fost resuscitată de fiecare dată inima acestui neam blajin, drept și iubitor de pace și de cele sfinte. Alexandru Ioan Cuza și Mihai Viteazul sunt numai o parte dintre icoanele țintuite în altarele sufletului românesc, iar dacă în acest ceas sărbătorim Mica Unire se cuvine să amintim și cuvintele lui Bogdan Petriceicu Hașdeu ”Alexandru ioan Cuza... demn de a fi în Panteonul Național a murit în goană pe pământ străin. A murit în goană pe pământ străin, dar în România trăiește împoprietărirea săteanului. A murit în goană pe pământ străin, dar în România trăiește autonomia statului. A murit în goană pe pământ străin dar în România trăiește Unirea”, iar noi, urmașii urmașilor săi, putem afirma cu tărie că și/a respectat jurământul făcut în ceas de Unire: 
  
”Jur în numele Prea Sfintei Treimi și în fața Țării mele că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Patriei, că voi fi credincios Constituției în textul și în spiritul ei, că în toată domnia mea voi veghea la respectarea legilor pentru toți și în toate uitând prigonirea și ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit și pe cel ce m-a urât, neavând dinaintea ochilor mei decât binele și fericirea nației române!” 
  
Să ne dovedim deci vrednici de înaintașii noștri și să ne prindem în Hora Unirii și în acest an uniți și demni! 
  
Mihaela Rașcu 
  
Referinţă Bibliografică:
UNIȚI ȘI DEMNI / Mihaela Alexandra Raşcu : Confluenţe Literare, Ediţia nr. 2946, Anul IX, 24 ianuarie 2019.

Drepturi de Autor: Copyright © 2019 Mihaela Alexandra Raşcu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihaela Alexandra Raşcu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!