Ieri, l-am văzut pe Moş Crăciun! N-o să vă vină să credeţi ce făcea! Era deghizat în domnişoară şi împărţea pliante trecătorilor! Mama mi-a povestit că, în ultimul timp, oamenii au tot felul de probleme cu banii, cu facturile şi cu locul de muncă, aşa că, cred că ştiu ce a păţit Moşul! A rămas fără locul lui de muncă de la Polul Nord şi a fost nevoit să-şi găsească alt job! Săracul, şi-a pus perucă blondă, ciorapi de femeie şi pantofi cu toc, şi, ca să facă ceva bani de mâncare, s-a apucat de împărţit reclame.  

Sora mea mai mare zice că nu există Moş Crăciun, dar eu ştiu că îi place să mă necăjească şi mai ştiu că Moşul e tare supărat de situaţia economică în care au ajuns majoritatea oamenilor.Am văzut chiar că a slăbit atât de mult că i se vedea buricul de sub haina pe care a tăiat-o, probabil ca să-şi mai facă una de schimb, pentru că, cea nouă era tare mică şi strâmtă.  

Am să o rog pe sora mea mai mare să mă ajute să scriu o scrisoare, în care să-i spun Moşului că voi vorbi şi cu alţi copii, să facem o petiţie - ştiu că aşa se numeşte - în care să cerem ca Moşul să fie primit înapoi la Polul Nord şi să se ocupe numai de jucăriile noastre de Crăciun! Este o treabă grea, pe care numai Moşul o poate face şi nu vreau să cred că postul lui s-a desfiinţat, aşa cum a fost în cazul mătuşii noastre.  

Mă gândesc la săracul Moş încă de când l-am vazut în acest an. Să nu se bucure el de fursecuri? Să nu mai râda el "Ho-ho-ho" în timp ce se bate cu mănuşile pe burtă? Să nu mai ia copiii pe genunchi să îi întrebe ce jucării îşi doresc? Nu se poate! Guvernul trebuie să ia măsuri! Aşa zice mama. Poate că mai bine trimitem petiţia la Guvern! Sora mea zice că mai trebuie să aştept până se alege un nou Guvern. Indiferent ce înseamnă asta, sper să se întâmple până la Crăciun, ca să îl salvăm pe Moşul!  

(După ideile lui Ştefania - 5 ani)