Atelier
Doar tu,lutul umed şi patima de a crea
în liniştea atelierului-lume
cine eşti tu,cea cu mâini mici şi calde ?
cum ştii tu să adaugi lutului meu
mai mult lut ?
ce formă îmi vei da când în lume
e nevoie de sburatori ?
fă-mi cap de om-pasăre,
pune-mi ochi mari ca să văd lumea,
fă-mi inima de om-pasăre,
fă-mi aripi-brate,
fă-mă sburătorul viselor tale
munceşte la trupul meu de lut,truditoare-o
munceşte-l şi vei afla înălţare
muncile tale sunt patimi
pătimind,vei creşte,vei afla
înţelepciunea lutului din care sunt
patimile îţi vor fi şir de trepte
sfârşind în sufletul atotcuprinzător
al Celui-Prea-Inalt.
Eu sunt primul dintre patimile tale
şi voi rămâne în amintirea lumii
că primul zburător de lut.
După o vreme,sau după multe vremi
am să cad. Voi fi iarăşi lut. Lut umed şi greu
care a cunoscut zborul şi căderea
Va mai trece vremea. Dar, voi aştepta
Voi aştepta alte mâini mici şi calde
să pună lut peste lut şi să-i de-a
forma de om-pasăre.
Voi aştepta să zbor din nou. Să cad.
Să fiu iarăşi lut aşteptând
în liniştea atelierului-lume.
Ianuarie, 2015