Binecuvântarea divină
Stele-mpletite-n cununi peste lume,
Stau peste fruntea iubirii şi dau,
Lumină de doruri şi-o dulce minune,
Şi împart bucuria la cei ce n-o au.
Plouă cu raze de soare şi rouă,
Picuri de har se răsfrâng peste noi,
Oamenii grăbiţi nu văd luna nouă,
Nici binecuvântarea din soare şi ploi.
Zâmbetul iubirii în ochi se-oglindeşte,
În Cuvântul ce pe buze-l purtăm,
Simţim cum Duhul Sfânt ne sfinţeşte,
Atunci când de Voia Lui ascultăm.
Deschideţi dar sufletul către lumină,
Să intre în el Viaţa din Dumnezeu,
Să poţi a cânta cu cei ce-s în tihnă,
În corul de sfinţi cu cerul întreg.
Când zorile zilei se ivesc pe pământ,
Binecuvântarea divină se înnoieşte,
Iar îndurarea-I e sfânt legământ,
Fiindcă Dumnezeu etern ne iubeşte.
Baia Mare, 15 mai 2018
