CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE PROZĂ


Acasa > Eveniment > Ordinea Zilei >  




Autor: Marin Voican Ghioroiu         Ediţia nr. 2436 din 01 septembrie 2017        Toate Articolele Autorului

Economia și finanțele lumii în era Inteligenței Artificiale
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Economia și finanțele lumii în era Inteligenței Artificiale 
  
Gl.bg(r) Gheorghe DRAGOMIR 
  
Președintele Centrului de Etică și Strategii 
  
Motto: "Proliferarea datelor false create sau interpretate de I.A, și impactul lor asupra ecosistemului nostru hiperconectat, vor produce puternice tulburențe pe termen mediu și lung, generează crize, volatilizează economia și piețele financiare, dezastre, un adevărat ARMAGHEDON" 
  
Elon MUSK-fondatorul TESLA, inventator genial, futurolog 
  
În epoca post-modernă și post-umană în care am pășit cu speranțe și temeri grație realizărilor în domeniul I.A, umanitatea în nesăbuința și trufia sa, continuă într-un ritm amețitor, aventura cunoașterii fara limite etice și morale, jucând totul pe cartea I.A. 
  
Din păcate, se neglijează efectele de boomerang și domino pe care le-ar putea genera instabilitatea cibersecurității I.A. și posibilitatea hackingului care poate prelua ilegal controlul și influența I.A. 
  
Deja, primele semne au fost resimțite puternic prin atacurile informatice la baza de date ale unor bănci, companii de transport, spitale, mari companii occidentale, dar și a infrastructurilor critice din EUROPA și ASIA, cu consecințe încă greu de cuantificat. 
  
Pericolul injectării datelor false în mod intenționat în spațiul de colectare a sistemelor informatice, devine o realitate tangibilă și o problemă centrală pentru securitatea cibernetică, întrucât I.A este capabilă să producă imitații de o acuratețe ce face aproape imposibilă detectarea față de cele reale. 
  
Falsul datelor numerice interpretate sau produse de I.A, constituie primul vector de instabilitate indus de I.A. 
  
Îngrijorările justificate de vasta experiență a lui Elon MUSK în problema I.A, au fost și în atenția Conferinței anuale a INTERPOLULUI de la SINGAPORE, unde, pentru prima dată s-a ridicat problema luptei împotriva ciberterorismului și cibercrimei. 
  
Lucrările conferinței au scos în evidență necesitatea ca gestionarea amenințărilor cibernetice la scară globală să aibă o abordare la scară globală, deoarece de modul cum se va asigura securitatea ciberspațiului, depinde viitorul omenirii și al planetei TERRA. 
  
Drept urmare, INTERPOLUL va trebui să creeze un departament specializat în prevenirea și combaterea acestor pericole și amenințări care vizează nu numai infrastructurile critice și sistemul de securitate al statelor, ci și economia și finanțele lumii. 
  
Viitorul Băncilor Centrale în era monedelor virtuale. 
  
Criptomonedele, aceste unități de cont care circulă în rețelele de tranzacții scăpând controlului statelor, au apărut pe fondul incertitudinilor de pe piețele financiar-monetare și incapacității Băncilor Centrale de a asigura un sistem financiar stabil controlat cu autoritate. 
  
Bitcoinul are o cotă de piață de 48% a tuturor monedelor virtuale și este cea mai stabilă pe termen lung, cu aprecieri constante. Recent însă, criptomonedele au suportat o scădere dramatică ce a generat numai într-o lună "volatilizarea" a 36 miliarde de dolari, care ne indică un lucru îngrijorător și anume, posibilitatea manipulării pieței criptomonedelor de către emitenți, creând și pe piața monedelor virtuale speculații de curs. 
  
Pentru moneda etherum, s-a înregistrat într-o lună o scădere de 52%, pentru ripple 57%, iar pentru bitcoin numai 21%. 
  
Analizând moneda, ARISTOTEL îi acorda trei funcții codificate care sunt menținute până în zilele noastre, și anume: unitate de cont, intermediar de schimburi comerciale, valoare de rezerva. 
  
Pentru PLATON, ultima funcție nu era indispensabilă, moneda putea să fie doar o "convenție socială", fără valoare adevărată. 
  
Problema monedelor care nu știu să se reveleze ca rezerve de valoare, este că treptat ele încetează să mai fie folosite, până la dispariția lor. 
  
Printre cele 775 monede fiduciare care au existat sau mai există încă, 599 sunt moarte moartea lor putând lua câteva generații, dar cimitirul monedelor fiduciare disparate din uz, este bine garnisit. 
  
În ceea ce privește monedele virtuale, bitcoinul și derivatele sale, observăm că, acestea nu îndeplinesc cele trei condiții menționate, nu sunt andosate de nimic tangibil și nu varsă dobânzi. Ele atrag speculația, căci, emitențiilor sunt anonimi, dar "garantează"doar că există într-o cantitate limitată. Fundamentul acestei speculații sună cam așa: "ceea ce este rar, este scump", însă eu cred că ar trebui să se menționeze mai degrabă ca:"ceea ce este rar și căutat, este scump". Unde se simte mirosul câștigului fără munca, acolo apar și speculatorii care au lansat deja în spațiul virtual ideea că, aceste monede virtuale vor deveni din ce în ce mai căutate, iar volumul tranzacțiilor va atinge recorduri semnificative, amenințând existența actualelor monede de schimb și implicit folosirea pe termen mediu și lung a cash-ului. 
  
Apreciez că, în ciuda acestor "previziuni" optimiste, totuși aceste monede devin riscante, neputând constitui un rezervor de valoare. 
  
Guvernele și organismele de reglementare financiar-monetare, văd în existența acestor monede o problemă de rău augur, pentru că tranzacțiile nu pot fi controlate și nu pot fi impozitate. 
  
Pe un alt plan, cash-ul folosit în tranzacții comerciale, ridică serioase probleme de transparență și de taxare, de aceea, în ultima perioadă s-a lansat o amplă campanie publică în țările UE, pentru promovarea tranzacțiilor al căror traseu poate fi controlat în orice moment, invocându-se rațiuni de combatere a evaziunii fiscale, spălarii banilor, crimei organizate și eradicării surselor de finanțare ale terorismului internațional. 
  
DEUTCHE BANK a publicat recent o notă-raport sub titlul: "Cash Freedom and Crime-use and impact of cash in a world going digital" (Folosirea și impactul cash-ului în lume, mergând spre digitalizare), care precizează următoarele: 
  
- cu folosirea crescândă a plăților electronice, nevoia de cash nu se mai impune; 
  
cererea de euro cash crește, hârtiile în circulație reprezintă 1100 miliarde euro în trimestrul 3/2016, de trei ori mai mult decât în 2003, cantitatea de euro cash crește mai repede în comparație cu PIB-ul UE; 
  
- în domeniul politicilor monetare, cash poate fi un instrument hotărâtor în mâinile oricui. Dacă deponenții retrag depozitele bancare la scară mare, instituțiile financiare și autoritățile monetare vor fi limitate ca puteri; 
  
- crima nu se va elimina automat fără cash. A suprima cashul nu înseamnă că se elimină și sursa financiară a crimei organizate, pentru că modalitățile de transfer alternativ a fondurilor activităților criminale, se vor substitui cash-ului, chiar dacă se percep costuri superioare". 
  
Dezbaterile pro și contra efectuării tranzacțiilor cu cash cu siguranță vor continua în funcție de interesele părților implicate. Banca Centrală germană ar fi fost mai util să prezinte un raport detaliat privind modul în care a "reușit” performanța să acumuleze datorii prin intermediul "ingineriilor financiare" de tot soiul care au atins cifra record de 72.100 miliarde de dolari, punând în dificultate serioasă întreaga piața financiară a lumii. Poate că ar fi fost util opiniei publice să prezinte și măsurile de achitare a acestor datorii și să nu se mai erijeze în deontologul financiar al UE. Gurile rele spun că, se duc negocieri cu Banca Centrală a CHINEI, pentru ca o parte din datorii să fie cumpărate de băncile comerciale și mari companii chineze! Dacă așa ar sta lucrurile, ar trebui să nu se mai opună prin pârghiile politice și economice ce le deține la nivelul structurilor europene, ca și alte state, precum ROMÂNIA să dezvolte parteneriate economico-financiare cu CHINA, sau vede în această posibilitate o diminuare a surselor de finanțare chineze în direcția GERMANIEI? 
  
Referindu-ne la măsurile de limitare a tranzacțiilor cu cash, cred că, acestea ar trebui aplicate tranzacțiilor mari comerciale și nu cetățeanului care își achită facturile la utilități sau cumpără produse de strictă necesitate din magazine, pentru a evita costurile mari percepute de băncile comerciale pentru operațiunile de acest gen prin folosirea cardurilor. 
  
Aceste măsuri nu sunt în sprijinul cetățeanului tot mai împovărat de taxe și impozite ale cărui venituri se limitează în mod deliberat prin aceste metode, numai și numai pentru a salva băncile de la faliment, bănci care au produs îndatorarea statelor și implicit a cetățeanului pentru următoarele generații, fără a răspunde în fața contribuabilului. 
  
Simone WALPER, specialistă în politici financiar-monetare și autoare a mai multor cărți privind politicile economico-financiare păguboase promovate de Băncile Centrale ale țărilor membre UE și ale BCE, subliniază că :"Renunțarea la cash poate fi considerată ca o formă de întărire a controlului cetățeanului, ceea ce ar face ca încrederea în autoritatea publică să se erodeze. În această situație, criptomonedele constituie o alternativă în cazul în care încrederea în autoritățile publice se evaporă. În acest sens, speculatorii ar putea avea dreptate, criptomonedele vor deveni rare pentru că emitentul lor în mod intenționat le menține la o cantitate limitată și pentru că ar trebui ca moneda statală să devină ilegală, adică cash-ul". 
  
Incertitudinile și volatilitățile care cutremură periodic piețele financiare, se datorează fără îndoială și politicilor monetare practicate de Băncile Centrale, care s-au dovedit de multe ori neinspirate și fără viziune pe termen mediu și lung. 
  
Întrebarea care se pune în mod firesc, este vorba de nepricepere sau aceste politici monetare sunt în mod voit neadecvate și conduc la îndatorarea statelor? Răspunsul ni-l oferă cv-urile președinților Băncilor Centrale naționale și ale președinților și membrilor consiliului de administrație al BCE, care au lucrat la GOLDMAN&SACHS ori la fonduri de investiții ale marilor bănci comerciale. Cum ar putea să apere cetățeanul de abuzurile și ilegalitățile băncilor comerciale, aceste "elite" financiare școlite pe WALL STREET? Ei sunt ca lupii puși să păzească turma de oi, și turma este la discreția lor. În acest context se discută tot mai mult în forumuri civice, dacă mai este de actualitate funcționarea băncilor centrale cu costuri necontrolabile, și a armatelor de"experți" ai acestora care și în timpul crizei din 2008, au beneficiat de retribuții fabuloase și de bonificații, în condițiile în care se reduceau salariile și pensiile cetățenilor. Cred că a sosit timpul ca acestor atitudini sfidătoare să li se pună punct și cetățeanul să fie protejat de abuzurile de putere ale bancilor centrale și comerciale. 
  
Recent, ziaristul Pascal RICHET, într-un articol publicat în "Contrepoints" (23 07 2017), ca expert cunoscut pe domeniul politicilor financiar-monetare, punea sub semnul întrebării, rațiunea de a fi a Băncilor Centrale și chiar a politicilor monetare, întrebându-se: "unde a dispărut inflația?", și continuă că: "în ciuda eforturilor Băncilor Centrale americane, japoneze, europene, inflația nu a mai revenit. A murit?" 
  
Ridicarea acestei ipoteze a fost todeauna un subiect tabu, inflația după apreierile economiștilor băncilor centrale și specialiștilor în economie și finanțe, este ca :"aceea a morților vii din filmele regretatului G.ROMERO. Ea sfârșește întotdeuna prin a se retrezi, iar când se trezește inflația este un adevărat coșmar, cu atât mai mult cu cât nu o mai poți face să regreseze." 
  
Ziaristul în cauză, reamintește în articolul său de gluma intrată deja în vocabularul băncilor, a ex guvernatorului Băncii Centrale franceze și fost președinte al BCE, Jean Claude TRICHET, care compara inflația cu tubul de pastă de dinți:"este ușor să faci să iasă pasta din tub, dar foarte greu sau imposibil, să o faci să reintre". 
  
În ciuda injecțiilor masive de monedă vie prin politica de relaxare cantitativă (QE) și a dobânzilor de politică monetară extrem de scăzute, chiar negative, mai nimic nu iese din "tub". 
  
Aceasta semnifică existența unor serioase probleme economice care pot genera riscul căderii în deflacție, această spirală distrugătoare. 
  
Joi 20 07 2017, Consiliul guvernatorului BCE, a decis să prelungească politica de "acomodare" la sugestia președintelui Mario DRAGHI, care a cerut să se mai aștepte puțin timp". 
  
"Reîntoarcerea la obiectivul nostru de inflație (2%NDLR) este mai cert decât acum trei ani”, afirma domnia sa. Am putea avea o reîntoarcere a inflației, dar este o problemă de timp". 
  
Personal cred că dacă se continuă cu actuala strategie, BCE, va intra în zona roșie, țările din arealul euro, vor cădea una după alta ca efect al dominoului, știindu-se deja dificultățile prin care trec FRANȚA, ITALIA, GERMANIA, GRECIA, SPANIA și lista ar putea continua. 
  
Față de poziția exprimată de președintele DRAGHI, deja o serie de reputați economiști și experți în politici financiar-monetare, încep să-și 
  
pună serioase probleme și să ridice o serie de întrebări cu privire la precaritatea politicilor BCE. 
  
Astfel, Patrick ARTUS, economist șef la NATIXIS, ține să ne atenționeze că: "problema care se pune este profundă. Ne aflăm pe turnantă. Ceea ce este în joc, sunt fundamentele chiar ale politicilor monetare proiectate de băncile centrale și BCE, în ultimii treizeci de ani. În acest caz, rațiunea de a fi a bancherilor centrali cu obiectivul lor, de inflație devenit inutil, ar fi remisă în cauză, aceste politici monetare promovate de BCE, sunt complet inutile, de nefolosit în viitor:. 
  
Dacă suntem în acest mediu "neinflaționist", Băncile Centrale, ar trebui să constate acest lucru, ori ele se fac că nu văd realitatea în care am pășit și anume în era economiei numerice care, grație progreselor tehnologice rapide, apar într-un ritm amețitor, modificări în structura serviciilor oferite pieții mondiale, la prețuri mult mai scăzute în comparație cu actualele servicii. 
  
Pentru a face față concurenței piețelor ASIEI, care practică prețuri scăzute la diverse servicii, întreprinderile țărilor industrializate preferă să comprime marja de profit și/sau să robotizeze ori să externalizeze serviciile, decât să crească prețurile. 
  
Totodata, piața muncii la nivel planetar a devenit foarte flexibilă odată cu externalizarea, delocalizarea, procesarizarea, multiplicarea antreprenorilor, muncitorii renunțând treptat la forme clasice de organizare în blocuri sindicale care să lupte pentru drepturile lor. 
  
Această situație este efectul firesc al globalizării, în care economiile și piețele financiare sunt puternic interconectate. 
  
Pentru Patrick ARTUS, "dacă Băncile Centrale continuă politica lor ca și cum nimic nu s-a întâmplat, asta ar fi dramatic, căci, la sfârșit când continuă să inunde lumea de monedă, sau când se va continua să aibă dobânzi extraordinar de joase, se fabrică o enormă instabilitate financiară. În sfârșit, dacă moneda deversată nu vine să hrănească prețurile și salariile, trebuie să se găsească un debuseu. Și acesta poate fi, imobiliar, acțiuni, artă contemporană. Riscul este enorm de a avea pe piețe, active ale căror prețuri devin exorbitante, datorii care cresc fără încetare". 
  
Pascal RICHET concluzionează că:"Atunci când privești ceea ce s-a întâmplat în ultimele două decenii, constați o coordonare clară între creșterea ofertei de monedă și aceea a cursului acțiunilor și prețurilor imobiliare, dar și o corelare cu evoluția prețurilor bunurilor, care din contră a scăzut...Pentru ca moneda să creeze aripi către bunurile de consum și nu către active, ar trebui schimbate radical politicile economice și să se favorizeze direct cererea, ceea ce nu este pe placul elitelor bancare și guvernamentale". 
  
Ziaristul în cauză prezintă o realitate pe care bancherii și politicienii nu vor să o trateze cu responsabilitate și pentru prosperitatea cetățeanului de rând, astăzi când economia la nivel global este dominată de servicii și bunuri imateriale, îndeosebi numerice, ceea ce ar putea genera creșterea ofertei, atunci când cererea devine tot mai mare. 
  
Drept urmare, și BCE ar trebui să fie mai prezentă în realitățile evoluțiilor pe piețele financiar -monetare, deoarece, lipsa de viziune și conectare la noua economie digitală, sunt menționate și în raportul anual al Autorității Piețelor Financiare, care avertizează în privința unui iminent crash financiar, care riscă să survină în orice moment. 
  
Raportul Autorității Piețelor Financiare ne prezintă un tablou și o radiografie severă dar realistă a situației financiare mondiale și critică direct Băncile Centrale ale căror politici financiar-monetare s-au transformat prin efectul de boomerang, în adevărate săbii ale lui DAMOCLES deasupra capetelor bancherilor, dar și mai grav deasupra cetățenilor. 
  
Raportul explica că,: "Piețele financiare au cunoscut în 2016, mai multe episoade de stres și de volatilitate explicate de multiplicarea veștilor neașteptate pe care prețurile activelor au trebuit să le integreze de-a lungul anilor. 
  
De asemenea, piețele financiare s-au confruntat și cu dificultatea evaluării la justa valoare a activelor, într-un mediu marcat de politici monetare expansioniste. Potrivit raportului FMI pe 2016", creșterea activelor economice este stabilă din 2012, la 3,1%, chiar dacă este însoțită de vârfuri de volatilitate pe piețele financiare. 
  
Inflația rămâne slabă și diferențele între EUROPA și SUA sunt în creștere. Se observă un decalaj între politica Rezervei Federale și cea a BCE". 
  
Raportul Autorității Piețelor Financiare (AMF), indică că: "La nivel macroeconomic, creșterea pe care au cunoscut-o țările occidentale a fost un succes modest, dar piețele financiare au fost supuse la puternice fluctuații, iar gradul de îndatorare publică și privată, îndeosebi a întreprinderilor non-financiare, produc serioase îngrijorări". 
  
În fața pericolului apariției unei noi crize financiare mondială de o magnitudine mult mai mare decât cea din 2008, Băncile Centrale ar trebui să aibă un rol cu precădere preventiv, să-și revalorizeze politicile de dobânzi mici și zero, și de control asupra datelor comunicate privind rentabilitatea economică și nivelul de îndatorare. 
  
Din păcate, BCE și Băncile Centrale Naționale europene, în ciuda aparatului supradimensionat și a veniturilor salariale "confidențiale" sfidătoare, a beneficiilor și bonificațiilor, a cheltuielilor extravagante practicate, nu se interesează de a exercita o supraveghere competentă și prudențială, a activităților băncilor comerciale și a întreprinderilor non-financiare, care fără jenă, practică evaziunea fiscală, spălarea de bani, falsifică bilanțurile, sporesc gradul de îndatorare a antreprenorilor și cetățenilor. 
  
Această stare de lucruri îngrijorătoare a determinat G-7 și OCDE să reanalizeze modul de impozitare la nivel mondial astfel ca niciun venit să nu poată scăpa netaxat și să se mențină credibilitatea datoriilor suverane a țărilor bogate și puternic îndatorate. 
  
Se pune în mod firesc întrebarea: cine vor fi beneficiarii impozitului mondial? În materie de evaziune fiscală și soluții pentru a scăpa de impozite prin diverse "inginerii financiare", elitele băncilor comerciale și instituțiilor financiare sunt experte, îndeosebi cele din SUA, JAPONIA, GERMANIA, MAREA BRITANIE, ELVEȚIA, pentru că ele au imaginat și "exersat" tehnicile de evaziune fiscală, la aceleași prestigioase universități occidentale. Este interesant că, aceste elite au pus la dispoziția companiilor o serie de mecanisme de evaziune fiscala pentru a lăsa trezoreria întreprinderilor și a statelor aproape goală, raportând profituri minime sau "pierderi, deci gradul de impozitare asupra lor a fost nesemnificativ. 
  
În calitatea lor de consilieri financiari la mari corporații, bănci comerciale sau întreprinderi non-financiare, apoi transferate în cadrul autorităților de colectare a taxelor și impozitelor, aceste elite au fost instruite să ocolească cu abilitate legislația fiscală, practicând transferul de bunuri, stabilirea prețului de transfer, compensarea, reportul, derivatele. 
  
Acest dute-vino profesional care operează între elitele guvernamentale și corporații, pe care îl regăsim și în ROMÂNIA (foști salariați, consilieri sau experți din structurile BNR și ANAF, se regăsesc în conducerea și acționariatele unor întreprinderi non-financiare care practică dobânzi la creditele acordate și de 500-1000%, păgubind antreprenori și persoane fizice, fără a fi deranjate de BNR, ANAF sau DNA). 
  
Greutatea datoriilor suverane și incapacitatea de a genera creștere economică, a condus G-20 să-și stabilească drept obiectiv: reducerea la minimum a evaziunii fiscale prin punerea la punct a unei fiscalități mondiale unitare, prin acțiuni coordonate și schimb de informații. 
  
Această misiune de recuperare a resurselor pierdute prin evaziune a fost delegată de G-20, G-7 (SUA, ITALIA, JAPONIA, GERMANIA, FRANȚA, CANADA, MAREA BRITANIE), argumentându-se că în aceste țări funcționează întreprinderi, corporații și bănci comerciale bogate și cu taxe de impozitare dintre cele mai ridicate și că aceste țări pierd cel mai mult în materie de evaziune fiscală. Secretariatul tehnic va fi asigurat de 
  
OCDE. Planul Fiscalității Mondiale (BEPS)-Base Erosion and Profit Shifting, despre care Președintele OBAMA și cancelarul german, Angela MERKEL, declarau în 2016 că: "Este crucial ca punerea în practică a BEPS să se facă de o manieră regulată, coerentă și concertată, pentru a se ajunge la un teren de egalitate mondială pentru toți cei care sunt angajați în activități economice" începe să prindă contur, prin crearea unei baze de date și schimbul de informații. În continuarea declarației celor doi lideri, se :"Reafirmă apelul lansat prin G-20, ca toate țările implicate, inclusiv toate locurile financiare și jurisdicționale în vederea punerii în practică a măsurilor de apărare împotriva jurisdicțiilor care nu cooperează". 
  
Despre ce este vorba în realitate? 
  
G-20 insistă ca tranzacțiile să fie în întregime transparente și publice la nivel internațional, pentru a se utiliza aceste informații în scopul aplicării recuperării impozitelor, potrivit propriilor sale condiții, iar jurisdicțiile care refuză să coopereze vor suporta consecințele măsurilor "defensive". 
  
Decriptând acest limbaj codificat, înțelegem că, avem de a face cu o manieră elegantă de a atenționa că, țările care nu se conformează noului sistem de impozitare, vor fi excluse de la obținerea de credite de pe piețele financiar-bancare și indirect supuse unui embargou care va genera daune serioase și chiar falimente la nivelul companiilor și țărilor mai mici, ca pondere economico-financiară. 
  
În concluzie, țările bogate se vor îmbogăți mai mult, iar țările sărace vor fi expuse la o nouă formă de colonialism, cel financiar, care le vor săraci și mai mult. 
  
Prăpastia dintre țările bogate și cele sărace se va adânci tot mai mult, iar instabilitatea economică, socială, politică și miltară se va instala în tot mai multe zone ale planetei. Prin BEPS se va instaura un control mai riguros asupra tranzacțiilor efectuate de țările din afara G-7 și G-20, cărora li se vor aplica standarde de colectare a taxelor și impozitelor greu de atins, fapt pentru care vor fi "sancționate" prin diverse măsuri coercitive: limitarea accesului la credite de pe piețele financiar-bancare, îngustarea sau blocarea participării la piețele internaționale de bunuri și servicii, limitarea participării la cooperări economice și tehnico=științifice, etc, într-un cuvânt, condamnarea țărilor sărace sau în curs de dezvoltare la izolare și săracie. 
  
Pe un alt plan, societățile multinaționale și băncile comerciale care dețin din "inginerii financiare", peste 7000 miliarde dolari în paradisuri fiscale, nu vor fi afectate de noile reguli de taxare, întrucât beneficiază de "consilierii" care au lucrat la elaborarea acestui sistem și cunosc portițele de scăpare introduse chiar de ei, pentru a eluda BEPS 
  
Prin BEPS, se încearcă salvarea actualului sistem de funcționare a Băncilor Centrale, aflate sub asediul criptomonedelor care tind să acapareze tot mai mult din piața monedelor de schimb și să limiteze cash-ul ca monedă clasică 
  
Suntem de fapt într-un adevărat război al monedelor, formă a războaielor hibride care se vor multiplica și vor deveni mai sofisticate pe măsura evoluției IA și implicării sale în conducerea proceselor economice, politice, financiare, sociale, militare care vor caracteriza civilizația post-umană în care am intrat în pas alergător, în căutarea sensului pierdut. 
  
Să sperăm că ROMÂNIA va ști să valorifice cu înțelepciune imensul rezervor de genialitate cu care Divinitatea a înzestrat acest popor, prin lansarea unor proiecte de interes și cu impact național și global, în domeniul IA, în care unii tineri ai generației Mileniului III excelează pe plan internațional, în beneficiul și prosperitatea trăitorilor acestor meleaguri mioritice, dar și pentru ridicarea spiritală a umanității. 
  
Centrul de Etică și Strategii, va organiza dezbateri cu experți în politici finaciar-monetere și economice, pentru a creiona propria strategie de țară în vederea aplicării cât mai corecte a prevederilor BEPS, așa cum se practică în țările membre UE, fără discriminări, așa cum s-a întâmplat până în prezent, când ni s-au impus standarde inacceptabile în țările din nucleul puternic al UE. 
  
Gl.bg(r) Gheorghe DRAGOMIR 
  
Președintele Centrului de Etică și Strategii 
  
Referinţă Bibliografică:
Economia și finanțele lumii în era Inteligenței Artificiale / Marin Voican Ghioroiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2436, Anul VII, 01 septembrie 2017.

Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marin Voican Ghioroiu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondator: George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!