CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593



Acasa > Impact > Istorie >  





Cetatea Piroboridava, temelia satului meu natal, Poiana de Galați
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Puțini consăteni ai mei au aflat amănunte despre "Cetățuia de la mal", Piroboridava, un oraș dacic, o "Davă", menționată încă din antichitate de Ptolemeu.  
  
Locul Cetății Piroboridava, e situat în aval de confluența râurilor Trotuș și Siret, pe malul stâng al Siretului, în partea de N-V a satului Poiana, din jud.Galați.  
  
Elevii de la gimnaziu (mai ales cei care i-au ajutat pe Arheologi, printre care am fost și eu în perioada 1969-1972), au observat (apoi le-a explicat Prof.de Ist.-Geogr.Aneta Prodea), că vestigiile Cetății se află pe un pinten care s-a desprins din terasa destul de înaltă (310.m.), a Siretului (terasa a 3-a). Privitorul, poate observa 3 coaste (râpi) abrupte și înalte, dispuse pe 3 laturi, care încdrează Cetatea; a 4-a latură, este un val cu șanț, care o delimiteaza de restul terasei.  
  
Prima inițiativă de a cerceta Cetatea Piroboridava-cunoscută din documente-a avut-o Spiru Haret, care a și prezentat-o în cadrul Academiei Române la 15.09.1892. După aproape 7 ani, la 14.05.1899, a reiterat ideea, dar Grigore Tocilescu (Acad.Istoric, Arheolog), i-a răspuns că locul nu poate fi păzit...La 03.02.1912, îl roagă pe Vasile Pârvan (Acad.Istoric, Arheolog), să cerceteze tot ce e legat de Piroboridava.  
  
Cercetările-preliminare-prin săpături arheologice sistematice, au început în 1926,sub coordonarea lui Gh.Ștefan, membru al Școlii Române din Roma; rezultatele le găsim expuse parțial în lucrarea "Getica" a lui Vasile Pârvan; tot acolo, găsim argumente credibile, că Piroboridava a fost locuită de geți încă din sec.lV-lll, Î.CHR.  
  
Din 1927, cercetarea arheologică revine lui Radu Vulpe și Ecaterina Dunăreanu-Vulpe, de la Muzeul Național de Antichități din București.  
  
Alte săpă!turi, s-au făcut în perioada 1939-1940, sub coordonarea lui Radu Vulpe și Anton Nițu.  
  
Săpăturile sunt reluate între 1949-1951, sub conducerea lui Radu Vulpe.  
  
În perioada 1968-1973, au fost reluate săpăturile, dar și cu implicarea elevilor de gimnaziu de la Șc.Gen.Poiana, Înv.Salu și a sătenilor;  
  
Spre sfârșitul vieții sale 1980-1982), Prof.univ.dr.Istoric și Arheolog, Radu Vulpe, reia cercetările materialelor din săpăturile anterioare, ajutat de Muzeografii Mircea Nicu și Stela Țau.  
  
Celor doi amintiți, li se alătură din 1985 și S.Teodor de la Institutul de Arheologie din Iași, reusind până în 1990, cercetarea aproape totală a Cetății Piroboridava. Acestia, coordonați de Ecaterina Vulpe, redactează Monografia.  
  
Dar iată ce au găsit cei care au săpat, ce ne-au prezentat Arheologii, Istoricii, apoi Muzeografii:  
  
♧ necropola (mormintele);  
  
♧ în acropole: 6 nivele de locuire geto-dacică;  
  
♧ locuințe din ultima perioadă, dar și resturile incomplete, dar asemănătoare, în nivele mai vechi;  
  
♧ Specialiștii au tras concluzia că toate erau locuințe de suprafață;  
  
♧ aveau podelele din pământ galben;  
  
♧ vetre în forme geometrice perfecte (circulare, sau patrulatere), arse intens, fățuite (în unele cazuri, chiar de mai multe ori);  
  
♧ unele aveau decor geometric, deosebit pentru acele vremuri din antichitate:  
  
♧ simboluri solare, spirale radiale, etc.  
  
♧ locuințe cu dimensiuni mai mari, în zonele fortificate;  
  
♧ atelierul de olărit, lângă acropolă și cuptorul specific acestui meșteșug;  
  
♧ Specialiștii au dedus care erau ocupațiile, ce produceau, dar și cum comercializau produsul muncii lor;  
  
♧ comerțul se desfășura în conexiune cu cel din Cetățile grecești din Dobrogea, dar și cu cel din Cetățile dacice descoperite în zona subcarpatică;  
  
♧ arme, unelte din fier, realizate conform tehnologiei metalurgice antice din Dacia;  
  
♧ piese din teracotă și os, realizate în cadrul producției casnice, sau în producția specializată;  
  
Acestea au condus la dezvoltarea unor meșteșuguri și activități tradiționale:  
  
♧ obiecte din ceramică obișnuită, modelate manual, sau la roata olarului, decorate apoi prin lustruire;  
  
S-au descoperit și imitații sau prelucrări după cele grecești:  
  
♧ amfore, boluri;  
  
♧ bijuterii din argint;  
  
♧ piese din bronz;  
  
♧ piese din os;  
  
Dintre acestea, unele erau confecținate local, la Piroboridava, altele aduse din alte zone ale Daciei;  
  
Importutile găsite la Piroboridava, au fost:  
  
♧ materiale prețioase, vase grecești, o camee foarte frumoasă, mărgele din sticlă;  
  
♧ un Altar din teracotă, cu figuri grecești (elenistice);  
  
Toate aceste izvoare nescrise, au fost predate Muzeelor din Tecuci, Iași și București;  
  
Piroboridava a fost un important centru social, economico-administrativ și politico-militar; azi este un sit arheologic de importanță Națională și se află pe Lista Monumentelor Istorice avizate de Ministerul Culturii.  
  
De la Dio Cassius, aflăm că:  
  
♧ Piroboridava a avut o mare inflorire în vremea Regilor Burebista și Decebal. ♧Fortificațiile naturale pe locurile înalte (310.m.față de aps Siretului), întărite apoi cu ziduri și palisadă, precum niște munți.  
  
♧ compatriotul nostru N.Gostar, după ce descrie Cetățile dacice din Transilvania, cu rolul lor de refugiu pentru populație în caz de pericol, extinde studiul și comparația cu cele din Moldova.  
  
Din studiile Specialiștilor, mai aflăm despre Pirodava că:  
  
♧ în vremuri grele încercări a fost un loc de refugiu sigur;  
  
♧ Actul Militar din vremea Împăratului Traian (cf.papirusului lui Hunt);  
  
♧ zona a fost populată și părăsită de mai multe ori;  
  
♧ Siretul a fost navigabil de la gura Trotușului, până la Dunăre;  
  
♧ mărfurile, originea lor, locul unde ajungeau, i-au ajutat pe Specialiști să deducă direcțiile spre care era orientat comerțul geților;  
  
♧ Piroboridava, a fost un punct de referință al negoțului pentru multe popoare din acele vremuri;  
  
♧ a fost cea mai mare așezare civilă a dacilor, descoperită până acum pe teritoriul de atunci al Daciei;  
  
♧ viețuirea acolo, a încetat în urma unui conflict daco-roman sângeros...  
  
♧ tot Vasile Pârvan, ne-a lăsat un Studiu important: "Castrul de la Poiana și drumul roman prin Moldova de Jos;  
  
Am scris acest articol cu gândul declarat că măcar unii dintre cititori, în vacanțe sau concedii, vor merge la Poiana de Galați, să vadă "la mal" Siretul, deasupra căruia a tronat Cetatea Piroboridava! Iar autoritațile locale și Județene (poate), vor reconstrui Cetatea Piroboridava și vor construi și un Muzeu...  
  
 
  
Ing.Maricela-Paraschiva Buicescu (n.Munteanu), membru UZPR-Olt, Redactor la Revistele "Popas Jurnalistic și Literar-artistic" de la Slatina & "Mirajul Oltului" de la Călimănești.  
  
Referinţă Bibliografică:
Cetatea Piroboridava, temelia satului meu natal, Poiana de Galați / Maricela Paraschiva Buicescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 3693, Anul XI, 09 februarie 2021.

Drepturi de Autor: Copyright © 2021 Maricela Paraschiva Buicescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Maricela Paraschiva Buicescu
Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră gesturi prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne scrii pe adresa de e-mail confluente.org@gmail.com.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile expuse nefiind sub responsabilitatea administrației publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.org@gmail.com

Fondatori: George Roca și Octavian Lupu

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.


 
DECLARAŢIE DE CONFORMITATE CU GDPR

DECLAR CĂ SUNT DE ACORD!

ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE AUTOR



FLUX ARTICOLE DE AUTOR

RETROSPECTIVA
SĂPTĂMÂNALĂ
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!